miercuri, 26 iunie 2013

TRAIAN BASESCU SI REGIONALIZAREA ROMANIEI

TRAIAN BĂSESCU ŞI REGIONALIZAREA ROMÂNIEI


DIN ZIARUL TRICOLORUL, 19 IUNIE 2013
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU


USL a cîştigat alegerile pe valul de antipatie creat împotriva lui Traian Băsescu, sfătuit – de nu ştim cine şi de ce – să-şi asume tăierea pensiilor şi a salariilor. Amputare care s-a făcut de-a valma, fără să se ţină seama de cuantumul sumelor tăiate şi fără să se opereze cu o grilă progresivă. Tot USL a cîştigat alegerile şi pe valul de antipatie declanşat împotriva clientelei politice din jurul PDL şi, implicit, al lui Traian Băsescu. Ceea ce se întîmplă în ultimele luni este, însă, halucinant. Avem senzaţia că, pe ultima sută de metri de mandat, neavînd nimic de pierdut, şeful Statului se distrează. Pe seama colegilor de partid, pe seama Puterii, pe seama presei, pe seama naivităţii unor oameni care încă mai cred ce aud la radio sau văd la televizor. Totul a început cu aşa-zisa „coabitare“ Băsescu-Ponta, care, între noi fie vorba, nu este văzută cu ochi buni de numeroşi membri şi simpatizanţi ai USL sau PDL şi nici de o mare parte a populaţiei. Nu că românii ar fi o naţie pusă pe scandal şi rîcă. Şi nici nu credem că tensiunile dintre Guvernul Tăriceanu şi Preşedinţie au făcut bine ţării noastre. Dar nivelul de aşteptare al cetăţeanului încolonat la vot ca să dea jos „clica băsistă“ şi să o bage la puşcărie se pare că a fost prea mare. Adică, mai pe înţelesul tuturor, oamenii au fost, din nou, păcăliţi, culmea, de FSN-ul resuscitat! În economie nu s-a întîmplat nimic menit să ridice nivelul de trai al cetăţeanului, dimpotrivă, ne „bucurăm“ de o inflaţie galopantă, iar de capii PDL şi de clientela politică a acestui partid nimeni nu s-a atins nici cu o floare. Doar lătrăii de serviciu de la televiziunile aservite partidelor politice îşi mai dau cu părerea, dumnealor fiind simple anestezice pentru un popor care, oricum, doarme, precum prinţesa din pădurea adormită, aşteptînd nu ştie nici el ce… Pentru că prinţul providenţial nu va veni, acestea sînt lucruri care se întîmplă numai în poveşti sau în filme, basmele moderne de adormit conştiinte. În acest context, în care românii sînt cu gîndul la vacanţa de vară, indiferent de bugetul familiei, indiferent dacă îşi permit un concediu adevărat sau doar îşi vizitează rudele, nu ar fi corect să-i acuzăm de aceste preocupări estivale numai pe parlamentari. România a căzut, din nou, în amorţeala specifică acestui anotimp. Ici-colo, mai apare cîte un subiect mărunt de presă, prezentat însă supradimensionat. Că Andrei Marga a fost, cumva, invitat să-şi dea demisia de la ICR – nu ne interesa. Ştim dedesubturile, dar ce contează? Unii nu se mai satură de funcţii şi demnităţi remunerate, pe nedrept, cu sume colosale în raport cu salariul mediu pe economie? Un fîs! Pleacă un client politic, vine altul, trebuie mulţumită toată lumea, nu-i aşa? Un alt subiect care, pe noi, din nou, ne lasă rece, dar care a făcut ceva vîlvă cîteva ore într-o zi a fost plecarea lui Tudor Barbu de la PP-DD la PC. Acum cîteva luni am fi zis că Tudor Barbu ar fi ultima persoană care l-ar părăsi pe Dan Diaconescu şi că nu ar muşca mîna care l-a hrănit. Dar sîntem obişnuiţi, deja, să nu mai băgăm mîna în foc pentru nimeni şi caracterul omului să iasă la iveală în situaţii de criză. Oricum, de personajul în cauză vom mai auzi destul de des, probabil că va fi promovat intens de Antenele voiculesciene. Aşa cum bine i-a zis un coleg de platou, omul nu s-a desprins de meseria de jurnalist şi încă nu a înţeles cum ar fi trebuit să procedeze ca politician în devenire. Dar, de ce ne mirăm? Tudor Barbu a părăsit un partid-televizor pentru un alt partid-televizor. Atîta tot. Aşa că, în lipsă de subiecte care ar trebui dezbătute cu adevărat în faţa opiniei publice (precum vizitele ruşilor şi ale americanilor la Bucureşti) preşedintele Traian Băsescu dă apă la moară jurnaliştilor în căutare de subiecte uşurele, dar fierbinţi în felul lor. Cu multă lejeritate, ne mărturiseşte unde ar vrea dumnealui să se retragă după mandat, printre pomi fructiferi, cum îşi menţine silueta mîncînd sănătos şi cum ar trebui româncele să se pună pe făcut copii fiindcă, vezi Doamne, ne-o iau alte etnii, mai harnice, înainte. Subiectele serioase sînt tratate la fel de lejer, precum răspunsul legat de căsătoriile între homosexuali. Una a întrebat moderatorul, alta a răspuns Băsescu, evitînd să facă afirmaţii prea tranşante după modelul arhicunoscut, să împăcăm şi capra şi varza, după care hrănim capra cu varza respectivă, sau invers, ha, ha, ha! Şi totuşi, un subiect marginalizat de televiziuni din motive cunoscute, pentru că trebuia ascuns românilor, este problema regionalizării. Nu ştim dacă Traian Băsescu a fost sincer în această chestiune, în sensul că şi gîndeşte ceea ce ne spune, sau toate aceste săgeţi vizează noua Constituţie şi pe USL, dar omul ni se pare că a tras un semnal de alarmă, pe care noi, PRM, l-am tras de multă vreme, de aceea merită comentat. Traian Băsescu, neavînd nimic de pierdut, precizăm pentru fraierii care încă îl văd judecat şi condamnat pentru „flotă“, a afirmat, cu subiect şi predicat, că regionalizarea este doar o formulă prin care România, stat naţional şi unitar, ar trebui să atragă mai uşor fonduri europene în funcţie de nevoile reale ale „regiunilor“ şi atît. Regiunile nu sînt pretexte pentru a crea structuri intermediare la nivelul statului şi nici prilej de a construi un aparat administrativ şi mai greoi, şi mai birocratic, menit să se posteze între judeţe şi „centru“. Nu avem nevoie de „guvernatori“ (a se subînţelege alţi baroni locali şi acoliţii lor) şi nici de „mini-parlamente“ regionale, ceea ce ar duce la federalizarea României. Bine, n-ar fi prima dată cînd un om politic îşi însuşeşte ideile PRM. Dar nu a fost rău că, în al 11-lea ceas, am aflat din gura lui Traian Băsescu că România se află la un pas la federalizare dacă nu deschidem bine ochii. Precizăm că nu ştim dacă aşa gîndeşte, sau a fost doar un prilej să atace noua Constituţie, dar pentru românii care vor fi chemaţi la referendumul din toamnă e bine de ştiut că regionalizarea României, indiferent de pretext, este un mare pericol şi, probabil, următorul pas spre dezmembrarea ţării. În rest, la Cotroceni e răcoare şi e bine, iar preşedintele spune că trebuie să ne punem pe făcut copii, să luăm exemplu de la fiica lui cea mică, mai ales că vara-i lungă şi prielnică acestor activităţi. Propun o întrecere între „regiuni“ pe tema asta…

CINE SPUNE CA PRM E "MORT"?

CINE SPUNE CĂ PRM E „MORT”?

DIN ZIARUL TRICOLORUL, 16 IUNIE 2013
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

În ultima vreme, unii „analişti“, „specialişti“, „liber-schimbişti“ (n-am găsit altă rimă) afirmau, de zor, că PRM e „mort“. Pe ce se bazau dumnealor? Pe sondajele de opinie mincinoase şi pe rezultatele unor alegeri fraudate unde, apropo, au votat şi morţii, fără ghilimele de data aceasta. Deşi PRM a afirmat întotdeauna că în România sondajele sînt mincinoase şi manipulatoare, iar alegerile se fură prin mijloace pe cît de numeroase, pe atît de ingenioase, puţină lume a crezut, sau a refuzat să vadă adevărul. Adevăr care supără, întotdeauna. A trebuit să fie arestat directorul „Antenelor“ şi au trebuit cercetate liste electorale în care au votat persoane demult plecate dintre noi, ca să apară şi o rază de lumină în această minciună de proporţii naţionale, vîrîtă pe gît românilor sub denumirea de „democraţie“. Şi aici merită să reamintim tuturor un lucru simplu. Sondajele arată că 80% din populaţie consideră că România se îndreaptă spre o direcţie greşită. Şi totuşi, cetăţenii aceleiaşi Românii votează, de 23 de ani, cu aceleaşi partide care îi îndreaptă spre direcţia greşită (?!). Vedeţi impostura, manipularea şi, în ultimă instanţă, prostia „sondorilor“ de opinie, care nu îşi corelează nici minciunile între ele? Acelaşi lucru s-a întîmplat cu PRM. Deşi nu s-a erodat în vreo guvernare, deşi s-a luptat pentru apărarea Interesului Naţional, de 22 de ani de cînd a fost înfiinţat, PRM este cotat în sondaje cu 1-2%. Brusc şi dintr-o dată, deşi nucleul său dur se menţine. Nu sîntem orbi şi nici surzi. Sîntem conştienţi că o parte a electoratului nostru, nemulţumită de starea în care a ajuns România, a trebuit să emigreze în locuri de unde cu greu se pot deplasa la un centru de vot. Sîntem conştienţi că altă parte, crescută şi educată în spiritul unui naţionalism luminat, a plecat în lumea celor drepţi. Sîntem conştienţi că unii simpatizanţi ai noştri au migrat spre alte partide, pe care le-au crezut pe cuvînt că pot apăra idealurile naţionale, iar alţii nu s-au prezentat la vot manipulaţi şi ameninţaţi de primarii din mediul rural. Şi, la fel de conştienţi sîntem că procesul de batjocorire a celor care simt româneşte, a celor care cred că patriotismul nu este o noţiune desuetă şi care cred că procesul de deznaţionalizare şi alienare se aplică nu numai românilor, dar şi altor ţări ale mapamondului este un fenomen bine pus la punct, derulat de forţe la care nu ne referim acum. Nu din frică, ci din faptul că avem motive să ne întoarcem la oile noastre. La faptul că, în acest week-end, în PRM s-au petrecut nişte evenimente care demonstrează că partidul nostru este viu, cu dispute şi frămîntări inerente oricărei formaţiuni politice. Se încearcă dezmembrarea PRM, de unde legitima întrebare: cine are interes să se aleagă praful de un partid naţionalist şi justiţiar ca PRM, în contextul în care în UE partidele naţionaliste cîştigă teren pe zi ce trece? Cine are „interes“ ca în PRM să se producă disensiuni, certuri şi calomnii de toate felurile? Nu găsim alt răspuns decît că PRM este cotat în sondajele secrete cu mult mai multe procente decît cele expuse publicului larg, iar electoratul său nu e mort! Se spune că: „de morţi numai de bine“! Ei, na! Şi Hitler şi Stalin sînt morţi, deci proverbul are şi nişte limite de bun-simţ, dacă trebuie neapărat luat în discuţie, pentru că şi noi, în ţara noastră avem mulţi morţi. „Morţii vii!“ Despre ei, cum trebuie să vorbim? De bine, de rău, cu obiectivitate, fără prejudecăţi şi fără intenţia de a jigni pe nimeni? Să ne prefacem că nu-i vedem, de dragul unor voturi în plus? Pentru că în România am identificat, din păcate, mulţi „morţi“. Vii! Mort este cel care şi-a văzut fabrica, uzina, mina, institutul de cercetare distruse, şi-a pierdut locul de muncă, a luat nişte salarii compensatorii care nu l-au ajutat pe termen lung şi nu a făcut nimic. A dat bir cu fugiţii pe alte meleaguri, şi-a băut amarul, sau a votat tot cu devalizatorii ţării noastre. Mort este cel care a acceptat, tacit, ca toate bogăţiile naturale de care dispune România să fie înstrăinate, votîndu-i, în continuare, pe cei care au organizat, minuţios, această acţiune contra Interesului Naţional. Mort este cel care s-a lăsat păcălit că intrarea în UE şi NATO este în interesul nostru şi acum se plînge la colţ de stradă că sîntem „victimele“ Bruxelles-ului, noua URSS?! Mort este cel care a văzut că petrolul şi gazele naturale au fost vîndute pe nimic. Şi mai urmează: aurul, argintul, uraniul şi gazele de şist! Mort este cel care plînge că i-a venit apa în casă, ştiind că defrişarea ilegală a pădurilor a determinat acest lucru şi el a votat cu cei care au girat totul. Mort este cel care se vaită de preţul cărnii, al legumelor şi al fructelor, dar cînd s-a votat în Parlament ca pămîntul românesc să poată să fie vîndut străinilor, a stat acasă, fără să se gîndească la consecinţe şi „a făcut pe mortul“. Mort este cetăţeanul al cărui copil s-a prăpădit în urma unui malpraxis, sau a cărui bunică a fost spulberată pe trecerea de pietoni de bolidul de lux al vreunui baron local, şi aşteaptă, resemnat, ca justiţia aservită politic să-i dea dreptate, peste 10 ani, dacă are pile şi noroc cu carul. Şi pe care, dacă îl întrebi, pe stradă, cu cine a votat, îţi dă răspunsuri halucinante: chiar cu reprezentanţii călăilor copilului decedat în urma unei banale operaţii de polipi, în urma decesului soţiei supuse unei banale cezariene, sau în urma dispariţiei premature a unei rude ucise pe trecerea de pietoni sau chiar pe trotuar! Şi mai „mort“ este cetăţeanul care se resemnează cînd i se spune că nu există resurse financiare pentru medicamente gratuite pentru cancer, transplanturi, diabet, dializă, operaţii complicate şi alte boli grave. Mort este cel care a cumpărat o casă în care locuieşte de 40 de ani cu acte în regulă, conform legii, şi pe care Mafia Imobiliară îl evacuează datorită unor acte contrafăcute, iar el îşi ia băgăjelul şi se supune „hotărîrii judecătoreşti“. După care, votează cu cei care i-au răpit o parte din viaţă, la propriu. Mort este cetăţeanul care se debranşează, voit, de la sistemul de termoficare, pentru că „băieţii deştepţi“ încasează facturi halucinante, pentru buzunarele proprii, iar această practică de tip „capitalist“ i se pare normală, din moment ce nu i se aude glasul nicăieri. După ce, acela care i-a spus să mai pună o haină pe el a fost ucis pentru că a „îndrăznit“ să plătească datoria externă, intuind, în simplitatea sa, că datorie este egal cu sclavie. Dar cetăţeanul nostru îngheţat de frig ce face? Se lasă păcălit de trădătorii care au devalizat România şi-i votează „în lipsă de altceva“?! Mort este părintele care îşi trimite copilul să ingereze substanţe toxice, cancerigene, din produsele de import şi care votează cu cei care au făcut posibil ca asemenea practici să ajungă în România. Şi care află, abia acum, cu mirare, că apa potabilă din România este toxică în anumite judeţe ale ţării. Ce ruşine! Despre „morţii“ care tolerează ca România să devină fief al drogurilor şi al prostituţiei infantile nu mai comentăm. Mort este părintele care îşi îndeamnă copilul să părăsească ţara, crezînd că peste hotare are un viitor stabil, în loc să-i voteze pe cei care pot schimba această stare de lucruri, ca familiile românilor să nu se dezmembreze în cele patru vînturi. Mort este cel care s-a complăcut să accepte ideea că toate partidele sînt la fel, că toţi polticienii sînt la fel şi el „Amărîtul“ nu mai are de unde alege. Cîtă prostie! Dovada că acest tip de om e chiar mort şi îngropat, de-a binelea. Aceştia sînt „morţii“ care s-au resemnat şi au pierdut speranţa reînvierii neamului românesc, manipulaţi de forţe pe care nici nu şi le imaginează la lucru cînd se apucă să distrugă o naţiune. Mort este cel care va vota regionalizarea României şi dispariţia statului nostru naţional şi unitar de pe hartă. Nu PRM!












miercuri, 12 iunie 2013

BREAKING NEWS CU ELENA UDREA SI IMPRESIONANTA "REVENIRE" ECONOMICA A ROMANIEI

BREAKING NEWS!
DIN ZIARUL TRICOLORUL, 12 iunie 2013
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU


"Breaking News! Elena Udrea divorţează! Chiar merită să ne preocupe subiectul? Ce urmează? Ca televiziunile tabloidizate să întoarcă mult prea mediatizatul cuplu şi pe faţă şi pe dos? Asta îi preocupă pe români? Cu ce se va alege fiecare în urma partajului unei averi pe care nu se ştie cum a agonisit-o familia respectivă? Pentru noi, însă, „breaking news“ a fost ştirea, lansată de o televiziune controlată de Putere, cum că cifra exporturilor s-a mărit în ultimele luni şi cifra importurilor a scăzut uşor. Concluzia moderatorului emisiunii: leul se va întări, vom scăpa de inflaţie, România e pe drumul cel bun etc. Cireaşa de pe tort ar fi fost ca Guvernului Ponta să i se atribuie aceste merite. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu ingineriile financiar-economice, cifrele în sine „sună bine“. Dar, citind printre rîndurile emisiunii cu pricina, noi credem că un alt fenomen s-a produs, mai ales că cifra exporturilor se referă la relaţiile economice cu ţări din afara UE, iar cifra moderată a importurilor se explică prin faptul că a scăzut importul de gaz de la ruşi. Aşadar, dragi români, în economia românească pe care o dorim competitivă în calitate de ţară membră a Uniunii Europene, nimic semnificativ nu s-a produs. Concluzia se vede studiind creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a românului. La cartofi, preţul a crescut cu 40% şi la multe alte produse de bază preţurile cresc continuu. Ce facem noi? Ne bucurăm că îşi revine exportul. În regulă, dar exporturile nostre se produc în ţări din afara UE, pe pieţe pe care probabil, odată pierdute, va fi greu, dar nu imposibil de recîştigat. Din acest punct de vedere, relaţiile noastre economice cu ţări din UE sînt perfecte, pentru că lipsesc cu desăvîrşire. Cu industria şi agricultura distruse de tăvălugul vînzătorilor de ţară, românii nu mai produc nimic semnificativ şi competitiv pentru pieţele ţărilor din Uniunea Europeană. E adevărul gol-goluţ. Nu facem faţă unui mediu concurenţial. Baza tehnico-materială a fost distrusă, sursele alocate cercetării sînt aproape inexistente, iar forţa de muncă activă, conştiincioasă şi dornică să-şi construiască un trai civilizat a fost silită, în lipsa unei perspective pe termen lung, să-şi părăsească ţara. Cît despre importuri, faptul că această cifră stagnează este un efect al crizei care a cuprins şi Europa, şi alte ţări vecine. Aici intervine încă un aspect. Cifrele se bazează pe studierea şi interpretarea afacerilor legale, declarate şi impozitate. Despre mafiile care introduc în ţară produse de contrabandă, de la ţigări, mere-pere pînă la lenjerie intimă nu putem să facem decît deducţii, văzînd cu ochiul liber cîte brand-uri româneşti ne-au rămas. Se pare că nici flori nu ne mai pricepem să cultivăm, ele trebuie aduse taman din Olanda. Nu vreau să se deducă de aici că spiritul de iniţiativă şi ingeniozitatea românească n-au fost bune de nimic. Dimpotrivă, explozia de IMM-uri din perioada 1990-1997 confirmă aceste calităţi ale românilor, dar i-a speriat pe cei care clociseră lovitura de stat din 1989 tocmai pentru a transforma România în piaţă de desfacere pentru produsele lor. O piaţă cu 22 de milioane de consumatori. Visul oricărui concern, al oricărei multinaţionale. Visele lor s-au împlinit, ale românilor s-au spulberat şi, ceea ce este extrem de grav, unii s-au împăcat cu gîndul. Bombardaţi cu informaţii voit distorsionate precum cele prezentate mai sus, manipulaţi printr-o mass-media profund ticăloşită şi visînd la o Elena Udrea liberă de obligaţii conjugale, s-ar putea ca românii să nu se mai trezească niciodata..."



ROMANII IAU LECTII DE DREPT PENAL DE LA TELEVIZOR

ROMÂNII IAU LECŢII DE DREPT PENAL DE LA TELEVIZOR
DIN ZIARUL TRICOLORUL, JOI 6 IUNIE 2013,
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU



"Televiziunile noastre de „ştiri“, inventate doar ca să servească anumite interese, mai ales în anii electorali, nu au găsit altceva de făcut într-una din zilele trecute decît să ne predea, prin interpuşi mai mult sau mai puţin documentaţi, specialişti în drept, sau nu, lecţii despre „mită“ şi „şantaj“. Despre dosarele lui Gigi Becali am scris destul. Evident, faţă de subminarea economiei naţionale şi a siguranţei Statului Român, acţiuni derulate, în mod constant, de 23 de ani încoace, acuzaţiile aduse în cazul „Valiza“ par simple copilării. Iniţial, am crezut că toate aceste şicane sînt menite să-l scoată definitiv pe Gigi Becali din viaţa politică şi pentru faptul că, să fim obiectivi, este un personaj destul de greu de ţinut în frîu şi de controlat. Disciplina de partid nu i se potriveşte şi, dacă rămînea în afara sferei politice, probabil că acum era în libertate. Numai că, se pare, miza ţinerii lui Becali după gratii are şi alte dedesubturi, legate de echipa Steaua, care s-ar putea pricopsi cu un nou director executiv, în persoana beizadelei Andrei Hrebenciuc. Acesta are, probabil, nevoie de încă ceva bani de cheltuială. Bravo, PSD! Ai pus ghiara pe Dinamo, prin fratele primarului pesedist al Sectorului 3 al Capitalei, iar acum pe Steaua. Ce urmează? Să fie dorinţa nestăvilită de putere şi control tipică PSD, sau doar invidie, văzînd cîţi „bani negri“ se rulează în acest domeniu al sportului, bani de care orice partid obişnuit cu asemenea apucături are nevoie în campaniile electorale? Deocamdată, nu dezvoltăm subiectul, l-am adus doar în atenţia cititorilor noştri, ca simpli telespectatori care au ochi de văzut şi urechi de auzit. Cît a fost ziulica de lungă, s-a discutat cazul „Valiza“. Apoi, o altă televiziune ne-a obosit, vorbind despre Sorin Alexandrescu, ridicat de pe stradă de instituţiile „băsiste“. Şi a cărui fetiţă a aflat despre asta de la televizor. Bun. Era mai bine să-l ridice şi să-l încătuşeze sub ochii copilului? Care, între noi fie vorba, nici nu ar fi trebuit lăsat să privească asemenea scene! Şi apoi, vorba unui personaj profund antipatic, de la altă televiziune, care are mereu ceva de împărţit cu PRM, dar acum îi dăm dreptate: cînd au acasă copii, părinţi bolnavi şi alte obligaţii nu ar fi normal ca prezumtivii infractori să-şi amintească de ei înainte de a comite acte de corupţie, abuz în serviciu, falsuri în acte publice, contracte frauduloase, care i-ar putea aduce după gratii? Nu ar fi bine să-şi amintească de bolile de care suferă atunci cînd comit astfel de activităţi şi nu după încarcerare, fie şi numai pentru 29 de zile? Dar, să nu ne facem prea multe griji. Acestea sînt subiecte de presă menite să ne distragă de la problemele de natură economică, pe care „coabitarea“ Guvern-Preşedinţie nu le-a rezolvat şi nici nu se întrezăresc soluţii concrete pentru creşterea nivelului de trai al cetăţeanului. Oricum, Parlamentul pregăteşte o lege prin care o serie de condamnaţi cu pedepse de pînă la 4 ani pentru anumite infracţiuni să fie graţiaţi. Vedeţi cum o mînă spală pe alta?"



SANTAJUL SI ETAJUL

 ŞANTAJUL ŞI ETAJUL
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU
DIN ZIARUL TRICOLORUL, LUNI, 3 IUNIE 2013


"Expresia provine din perioada interbelică şi se referă la un anumit tip de jurnalism. Da, e vorba de acea perioadă interbelică prezentată într-o lumină falsificată tinerilor din zilele noastre. Perioada în care o mică protipendadă şi beizadelele ei răsfăţate se lăfăiau în lux, iar marea majoritate a populaţiei trudea zi-lumină în mine, în fabrici insalubre sau pe ogoarele care ne aduseseră faima de „grînar al Europei“. Perioada în care polarizarea socială devenise extremă, ca şi în ziua de azi, iar tensiunile sociale, alimentate de ororile unui război din care nu am ieşit nici învinşi, nici învingători au făcut posibilă instaurarea regimului denumit „comunist“. Revenind la subiectul nostru, practicile presei de şantajare a unor persoane, instituţii, companii comerciale nu datează de ieri, de azi. Pentru că nu degeaba presa e numită a patra Putere în Stat. Pentru că are forţă. De manipulare în toate domeniile: economic, financiar, politic, instituţional. Iar „etajul“ poate consta într-o vilă din Miami sau Monte Carlo, sau într-o carieră promiţătoare. Introducerea a fost lungă, dar necesară, şi credem că aţi înţeles unde batem.Ne referim la scandalul iscat între compania RCS-RDS şi trustul Intact, soldat cu arestarea preventivă a directorului „Antenelor“, Sorin Alexandrescu. Teoretic, este un scandal între două societăţi comerciale. Dar, cum s-a ajuns aici? Conform căror „reguli“ ale economiei de piaţă, piaţa cabliştilor este deţinută de două nume mari şi este dominată de practici de monopol. Cum vine asta? Nişte unii, care au tras cabluri pe unde le-a trăznit, stau acum, lunar, cu mîna întinsă, să pice banul de la clienţii deveniţi dependenţi de televizor. Iar la prima furtună, cînd „cade“ cablul, dau vina pe vreme. Halal activitate, halal act de comerţ, halal concurenţă. Şi, că veni vorba, Oficiul Concurenţei ce păzeşte? Nu trebuia să îi ferească pe români de asemenea apucături? Această instituţie nu a realizat nimic notabil, parazitează bugetul statului, ca şi multe altele şi, după părerea noastră, ar trebui desfiinţată de urgenţă. Fără salarii compensatorii de sute de mii de euro, aşa cum am văzut că se practică în alte cazuri. Dacă în România ar fi fost lăsaţi să se dezvolte cîteva sute de „cablişti“ şi publicul ar fi avut de unde alege, probabil că acest scandal nu ar mai fi avut loc, iar patronul RCS-RDS nu ar fi devenit unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi cetăţeni. Pentru că acum asistăm la un război între Mafii, căci nu degeaba afirmăm, de cîte ori avem ocazia, că sub nasul nostru s-a consolidat un stat de tip mafiot. Şi nu e vorba numai de Mafia transpartinică. Există o Mafie a transnaţionalelor, a cabliştilor, a societăţilor de publicitate, a presei. Există Mafie în justiţie, sănătate, învăţămînt, administraţie. Peste tot, pe unde te suceşti, pe unde te învîrteşti dai peste relaţii, structuri şi practici de tip mafiot, de care omul de rînd nu are habar, de aceea şi votează aşa cum votează. Acestea fiind zise, scandalul dintre RCS-RDS şi trusturile voiculesciene ne lasă rece cîtă vreme miza este de natură economică, iar „şantajistul“ nu este nici primul, nici ultimul din România. Altceva ne-a deranjat mai mult, aspect pe care presa aservită politic (tocmai vorbeam de Mafie) l-a amintit în treacăt. Este vorba de falsificarea sondajelor de opinie de către CCSB, aflat sub aripa lui Dan Voiculescu. Veţi spune că dezvăluirea a fost făcută de un angajat nemulţumit, la comandă sau sub presiunea nu ştiu cui. Nu ne interesează ce cred unii, dar PRM a fost mereu furat în procente în sondajele CCSB, iar în unele, nici măcar nu este amintit ca partid. Sau ce? PRM a deranjat Mafia şi comanda externă acceptată pe plan intern a fost ca partidul naţionalist şi justiţiar să fie scos din Parlament, iar liderul său să fie supus unor atacuri fără precedent şi unor provocări regizate chiar de trustul în cauză. În vara lui 2012, înainte de alegerile locale, nici un candidat al PRM nu a fost invitat la emisiunile electorale, iar PRM era prezentat ca avînd 1%. La alegerile generale din toamna trecută, nici un candidat al PRM nu şi-a găsit un loc în emisiunile electorale ale trustului Intact, încălcăndu-se astfel legea. Nu că înainte ar fi curs invitaţiile, şi aici ne referim strict la emisiunile electorale sau cu subiecte din zona politică sau economică. Zilele acestea se împlineşte 1 an de cînd sondajele mincinoase şi manipulatoare ale CCSB au făcut un rău imens PRM. De aceea, unii membri de rînd şi mulţi simpatizanţi ai partidului nostru au spus „Antenelor“: Adio! Şi nu vă mai văitaţi de abuzuri, incorectitudine şi încălcarea legii."