miercuri, 27 martie 2013

DE CE A PIERDUT ELENA UDREA?

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2704, MIERCURI 27 MARTIE 2013
EDITORIALUL MEU SAPTAMANAL

DE CE A PIERDUT ELENA UDREA?
"Pentru că e femeie. Pentru că e tînără. Pentru că e blondă. Pentru că e prezentabilă. Pentru că e bogată. Pentru că are relaţii „influente“. Şi pentru că toate aceste „atribute“ şi le-a etalat cu prea multă ostentaţie, cu prea multă siguranţă de sine, cu prea multă aroganţă, zic unii. Politica dîmboviţeană nu este pregătită pentru un lider-femeie cu astfel de calităţi, care i se pot întoarce împotrivă la prima ieşire în public. Asta nu înseamnă ca femeile nu au jucat un rol crucial în istoria noastră. Bun sau rău. Dar din „umbra“ bărbatului, cu discreţie, cu eleganţă sau uneltind machiavelic, după caz, fără să dea piept direct cu electoratul, chiar din propriul partid. Un post de televiziune susţinea că voturile, deloc de neglijat, obţinute de Elena Udrea sînt rezultatul intensei campanii mediatice pe care şi-a construit-o cu multă atenţie. Pardon, aici greşiţi, domnilor! Voi, mass-media aţi făcut din Elena Udrea personajul mediatic pe care îl percepe populaţia. Unii o îndrăgesc, alţii, nu. Specialiştii spun că şi campania negativă foloseşte la ceva decît lipsa totală a mediatizării!
Voi nu rataţi nici o „ştire“, nici o „mişcare“, nici o declaraţie care să nu o aibă ca subiect pe Elena Udrea!
În campaniile electorale importante, candidaţii PRM sînt supuşi unui embargou mediatic incredibil, iar Congresul PRM a fost supus unei cenzuri de tip stalinist de cea mai joasă speţă. Oricum, mediatizarea excesivă nu a avut mare legătură cu rezultatul Convenţiei PDL. După cum nimeni nu s-a ostenit prea mult să analizeze moţiunile celor trei candidaţi. Am asistat la o luptă internă de partid, la influenţarea organizaţiilor din teritoriu cărora, teoretic, nu ştim ce li s-a promis, de către cine şi la desemnarea delegaţilor la Convenţie după bunul plac al „organizatorilor“. Care, în final, au fugit cu urnele, după ce, în prealabil, au avut probleme cu programele unor calculatoare. Ciudat, tocmai în ţara în care sute de milioane de euro se scurg din banii publici ai instituţiilor statului în buzunarele unor firme care oferă tot felul de „softuri". Cu cît mai sofisticate, cu atît mai greu de controlat şi cu atît mai uşor de manipulat de persoana potrivită. Dacă 5.000 de persoane participante la o astfel de acţiune nu pot fi numărate, legitimate şi controlate, vă daţi seama, dragi români, ce haos şi ce fraude incredibile se manifestă la nivelul a milioane de cetăţeni cu drept de vot cînd se desfăşoară alegeri legislative, prezidenţiale sau vreun referendum naţional? Amuzantă a fost apariţia voturilor declarate „nule“. Adică? Au existat delegaţi care nu au votat cu nici un candidat, dar au profitat de excursia gratuită la Bucureşti? Sau unii, aburiţi de mici şi bere, au pus ştampila pe alături? Asta e „crema“ PDL-ului? Nu vom afla niciodată, dar clasa politică trebuie primenită nu numai la vîrf, ci şi în organizaţiile de bază, unde s-au strecurat numeroşi oportunişti, gata să facă pact cu oricine dă mai mult: bani publici, funcţii, avantaje de orice fel.
Pe termen scurt, Elena Udrea a pierdut o bătălie, la mustaţă, cum s-ar spune. Repet, şi pentru că este femeie. Aşa cum a pierdut, păstrînd proporţiile, blonda Hillary Clinton în faţa afro-americanului Barack Hussein Obama. Pe termen lung, Elena Udrea se pregăteşte pentru multe alte bătălii, chiar războaie în toată regula. Chiar dacă unii spun că a „ars“ prea repede nişte etape, noi credem că are timp, răbdare, energie, ambiţie, tupeu şi resurse suficiente pentru ele. Iar la atacurile din mass-media, nouă ni s-a părut că a devenit imună. Că toate acestea au întărit-o. În interesul cui, oare?

RUXANDRA LUNGU,
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare

PLUGUSOR 1992

Banuiesc ca nu se intreaba nimeni de ce acest pamflet scris acum 20 de ani este valabil si astazi!Antologia pamfletului românesc

PLUGUŞOR 1992
Aho, aho, românii mei,
Sînteţi săraci şi anii-s grei
Mă uit la voi şi nu mai pot
Un rîu de lacrimi trec înot
Aţi vrut democraţie toţi
(N-ai loc de criminali şi hoţi)
Aţi vrut belşug şi libertate
(Mor vitele neadăpate)
Trăgeaţi nădejde în mai bine
(Azi totul fumegă-n ruine)
Aţi scuturat o dictatură
(Azi vin străinii şi vă fură)
Apocaliptică-i povara
Cînd ni se risipeşte ţara
Eternă-i doar nemernicia
Şi-a ei doctrină: anarhia
Toţi impostorii şi guşaţii
Corupţii şi handicapaţii
Vechi chelneri de bacşişuri mici
Şi fripturişti, şi venetici
Propagandişti şi secretari
Odrasle de legionari
Ce se visară pe cai mari
Ieri predicîndu-ne marxismul
Azi huiduind: „Jos comunismul!"
Apar la rampă, varsă-n presă
Îi duc agenţi străini în lesă
La mitinguri se bulucesc
Ne pun la zid, ne veştejesc
Brukanii, Severinii, Pleşii
Cristoii, Pallerii, Tökeşii
Şi Mărăcuţii, Liicenii
Buhoii, Arachelienii,
Copoşii şi Gabrieleştii
Guguii, Ticii, Manoleştii
Mişu Bîl-Bîl cu toţi calicii
Bercenii, Dinu Păturicii,
Babiucii, Drimerii, Băseştii
Şi toţi Emil Constantineştii
Dineştii, Dincă-gogoşarii
Pippizii, Radu Balthazarii
Şi Nistoreştii, Veresztoii
Bănuşii, Söröşii, Szaboii
Băcanii, Uncii, Neulanderii
Şi reaua muscă a muierii
Îmbătrînitele în rele
Azi monarhiste şi rebele
Lepădături cu pielea groasă
Le-aş bate-n gură ca pe coasă
Iar monştrii ăştia plini de bale
Ce răbufnesc de prin canale
Pe ţara noastră sînt stăpîni
Şi vă fac viaţa grea, români!
Aho, aho, de-mi daţi un bici
Vă fac eu linişte pe-aici
Precum Întîiul între Miei
I-a biciuit pe farisei
Să nu mai fiţi batjocoriţi
Nici păcăliţi, nici umiliţi
Vă scap eu, frate, de scursori
Şi de codoşi şi infractori
La muncă cu ţigani ursari
Violatori şi bişniţari
Să spargă lemne prin ogrăzi
Şi piatră la autostrăzi
Să intre-n mina de cărbuni
Dacă la altceva nu-s buni
Pe ungurii beţivi şi răi
Sclipind cuţite la bătăi
Profanatorii de biserici
Horthyşti obraznici şi isterici
Ce ţin Ardealul sub teroare
Şi vor să sfîrtece hotare
I-aş potoli-ntr-o săptămînă
Cu Constituţia în mînă
Aici e România, clar?
Şi cui nu-i place, marş afar'!
Aş mai avea o socoteală
Şi cu Mafia infernală
Arabi, şi turci, şi africani
Chinezi, şi ruşi şi alţi mîrlani
Flămînde bande traficante
De arme şi stupefiante
Care-au făcut acas' la noi
Bordel şi teatru de război
Români, a dat în fiert ibricu'
Ăsta-i blestemul lui nea Nicu.
Aho, oştire de sărmani
De muncitori şi de ţărani
De militari şi de şomeri
Ce plîngeţi ordinea de ieri
Cînd n-a fost sluga nimănui
Românul domn în ţara lui
Şi n-a stat să se ploconească
La nici o bancă evreiască
La uite popa - nu e popa
De-a clauza şi Europa
Pe vremuri statul era stat
Şi nu era pulverizat
Iar orişice bănuţ muncit
Era amarnic socotit
Nu ca acum, cînd Leul moare
De lepră şi ruşine mare
Azi uraganul s-a pornit
Prin Univers ne-am rătăcit
O navă cu catargul rupt
Şi marea urlă dedesubt
Pe unde-o luăm? Ce-i de făcut
Mereu pornim de la-nceput
Mereu sîntem sacrificaţi
Minţiţi, vînduţi, crucificaţi
Pentru că sîntem proşti de buni
Ni-i tot vînează pe tribuni
Mihai Viteazul şi Bălcescu
Vladimirescu, Antonescu
Azi s-a sfîrşit ţiganiada
Vom curăţa de viermi livada
Ei sînt un pumn de lighioane
Pe cînd noi sîntem: milioane!
Popor român, martir creştin
Fii răbdător, mai e puţin!


CORNELIU VADIM TUDOR
(Noaptea de 19-20 decembrie 1992, sîmbătă spre duminică)
31 decembrie 1992

SEX, VIOLENTA SI DROGURI IN SCOLI: REZULTATELE GUVERNARILOR IRESPONSABILE!

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2700, JOI 21 MARTIE 2013

SEX, VIOLENŢĂ ŞI DROGURI ÎN ŞCOLI: REZULTATELE GUVERNĂRILOR IRESPONSABILE
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

"Recent, cîţiva minori au considerat „cool“ să se filmeze în curtea şcolii, executînd o partidă demnă de filmele XXX şi apoi să vîndă filmuleţul, care se poate găsi şi pe Internet. Grav este că mass-media ne-a obişnuit ca, aproape zi de zi, din jurnalele televiziunilor să nu lipsească „ştiri“ de genul: x minor a ajuns în comă alcoolică la spital, y grup de elevi s-a intoxicat cu etnobotanice, o elevă a fost violată în toaleta liceului, un elev a fost înjunghiat în faţa şcolii sub ochii colegilor, iar Internetul este suprasaturat de imagini în care elevii îi insultă şi îi agresează pe profesori, se ceartă şi se păruiesc mai ceva ca la uşa cortului şi, mai nou, produc filme porno în scopul comercializării, ca să nu fie osteneala fără răsplată.
În urma acestor „ştiri“ dezvăluite sub masca indignării, dar cu o plăcere perversă, pentru că sînt aducătoare de rating, urmează reţeta oricărei emisiuni de gen: reacţiile profesorilor, părinţilor, colegilor şi mai ales ale psihologilor şi sociologilor abonaţi pe viaţă la televiziuni pentru a comenta faptele. Profesorii ridică din umeri, neputincioşi, aruncînd vina pe educaţia precară preşcolară şi pe mediul promiscuu din care provin unii dintre elevi, părinţii dau vina pe şcoală, iar sociologii şi psihologii oferă explicaţii, care mai de care, fără să intre în fondul problemei, ca nu cumva să deranjeze gruparea care comandă respectiva televiziune lîngă care s-au aciuat. Nimeni nu pune punctual pe „i“. Societatea românească se află într-o gravă disoluţie morală şi culturală, în faza de negare a valorilor şi tradiţiilor naţionale, fază premergătoare disoluţiei statului naţional, a României în general. „Reformele“ învăţămîntului nu au reuşit decît să semene deruta în rîndul elevilor, fiecare ministru limitîndu-se la măsuri de natură administrativă, care i-au dat peste cap pe profesori, elevi şi părinţi. Manualele alternative, programele şcolare încărcate, examenele de admitere în licee, organizarea bacalaureatului, clasa pregătitoare, lipsa disciplinei şi a respectului faţă de dascăli, lipsa de perspectivă profesională a viitorilor absolvenţi de şcoală şi haosul generalizat din învăţămîntul românesc producător de şomeri pe bandă rulantă reflectă o parte din societatea românească, debusolată şi invadată de false valori. Studiile arată că 40% dintre elevii sub 15 ani au probleme cu cititul. Experienţa noastră arată că un procent la fel de mare dintre cei care ştiu să citească, adică să reproducă nişte cuvinte scrise, nu înţeleg aproape nimic din ce citesc, nu pricep sensul unei fraze, darămite să conceapă una cît de cît coerentă. S-a dorit ca românii să redevină analfabeţi, iată rezultatul! Căci, staţi fără grijă, olimpicii, geniile şi premianţii sînt deja vizaţi de vînătorii de creiere din ţările dezvoltate, iar aici nu i se oferă condiţii pentru carieră şi ascensiune profesională decît unui mic procent, în funcţie de statutul social al părinţilor. Cît despre propagarea violenţei, a drogurilor şi a sexului în şcoală, nu ne mirăm deloc. Un psiholog încerca să justifice acţiunea minorilor despre care vorbeam prin faptul că, avînd acces la mijloace de înregistrare cu telefonul mobil, acesta este rezultatul, ce să facem acuma?! Ar fi multe de făcut, dar cu ce efect, cînd orice minor are acces la tot felul de site-uri dubioase, cînd unii sînt complet scăpaţi de sub autoritatea părinţilor şi a profesorilor şi, nu în ultimul rînd, cînd revistele şi emisiunile-tabloid abundă în aluzii legate de sex la ore de maximă audienţă. Moderatorii preferă amenzile CNA-ului şi zîmbesc cu subînţeles dacă vreun invitat „scapă“ vreo aluzie de natură sexuală şi îl apostrofează, cu falsă inocenţă: „Vai, domnu' cutare, vedeţi că la noi se uită şi minorii“, ca nu cumva vreun copil care nu era atent la emisiune să nu dea fuga în faţa ecranului poate, poate mai prinde ceva bun de povestit la şcoală. Pînă şi ştirile aparent serioase nu scapă de astfel de aluzii. Dinu Patriciu, aflat în proces de divorţ (pentru a-şi „ascunde“ averea făcută cadou de Statul Român, asta e părerea noastră de nezdruncinat), a fost surprins la Londra, parcă, alături de o domnişoară chinezoaică. Părea în deplinătatea facultăţilor mintale, dacă ne întrebaţi pe noi, nu cum declara viitoarea fostă soţie. În loc să comenteze ce se ascunde în spatele acestui divort şi partaj aranjat, de unde dispune acest personaj de o avere pe care marii miliardari americani o construiesc în decurs de generaţii, ce credeţi că îi preocupă pe deontologii noştri? Unde au luat cina cei doi, „după o plimbare romantică“ (aici cităm din memorie) şi, mai ales, că au înnoptat într-un select cartier al milionarilor englezi, ca să mai pună ceva paie pe foc. Puţin mai lipsea să ni se povestească în amănunt în ce scop au înnoptat împreună şi dacă le-a priit sau nu „cina“, dacă au repetat plimbarea şi a doua zi etc. Pe noi nu ne interesează viaţa personală a omului, cîtă vreme distracţia nu se realizează pe banii noştri, dar sînt atîţia oameni cu imaginaţie, inclusiv minori, în care zburdă hormonii fără să fie necesar să-i mai aţîţăm şi noi. Azi se filmează în curtea şcolii, cîteva minute pe un maidan, mîine ne oferă un film complet, profesionist, cu plimbare, cină şi „înnoptare“. Ce fac în acest răstimp guvernanţii noştri? Se „bat“ pe statutul aleşilor, pe schimbarea Constituţiei, menită să dezmembreze România şi, mai ales, fac pronosticuri legate de şefia PDL, nu din alt motiv decît că lupta se duce între un bărbat „cu influenţă“ şi o femeie „cu influenţă“. Ne întrebăm ce se întîmpla dacă Elena Udrea se năştea bărbat?"

marți, 19 martie 2013

CEAUSESCU FACE RATING SI DUPA MOARTE...

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2698, MARŢI 19 MARTIE 2013

CEAUŞESCU FACE RATING ŞI DUPĂ MOARTE...
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

"Numele lui Nicolae Ceauşescu şi, mai ales, mascarada de proces la care au fost supuşi fostul preşedinte al României şi soţia acestuia fac rating şi după 23 de ani de la asasinarea celor doi. Credem că acesta este motivul pentru care televiziunile îl aduc în prim-plan pe fostul conducător al ţării în numeroase emisiuni, la ore de vîrf, nicidecum dorinţa de a „reda Poporului Român adevărul“, sau de a face dovada unei deontologii jurnalistice exemplare. Un lucru e cert: misterele revoluţiei şi dedesubturile execuţiei rapide a cuplului Ceauşescu rămîn, în mare parte, nedezlegate. Aceste incertitudini au influenţat destinul României în anii ce au urmat dramaticelor evenimente şi ele continuă să fie percepute în mod negativ de cetăţenii ţării noastre. Într-una din emisiunile amintite, s-au exprimat opinii atît de grave, încît cei vizaţi ar trebui cercetaţi şi judecaţi în acelaşi mod cum s-a procedat în cazul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu.
Nu dăm nume: oricum, „Serviciile“ ştiu la ce ne referim, la fel ca şi cititorii fideli ai publicaţiilor noastre. S-a afirmat, în primul rînd, că asasinarea cuplului prezidenţial fusese deja hotărîtă, înainte de proces, într-o discuţie privată, purtată în toaleta (?!) unui anume minister. În al doilea rînd, s-a spus că şi membrii completului de judecată, supuşi, şi ei, unei presiuni teribile, urmau să fie „eliminaţi“, fie de nişte „terorişti“, fie „din greşeală“, aşa cum s-a întîmplat în cazul tragediei de la Otopeni. Subiectul nu poate fi expediat prin aceste cîteva rînduri, dar concluzia la care au ajuns invitaţii emisiunii cu pricina a fost următoarea: procesul sumar, fără acordarea dreptului de recurs, urmat, imediat, de executarea celor doi condamnaţi, a avut drept scop salvarea administraţiei comuniste, care, sub masca necesităţii instituirii unei noi orînduiri sociale - a „capitalismului“, cică - a trimis la înaintare eşalonul II al aparatului de Stat, împreună cu urmaşi ai kominterniştilor şi cu descendenţi ai unor lideri comunişti de prim rang. Să zicem că aceasta nu ar fi fost o mare problemă, dacă ei ar fi continuat politica de dezvoltare economică a României, dacă ar fi apărat Interesul Naţional, concomitent cu aplicarea măsurilor menite să aşeze, în mod eşalonat, bazele unei pieţe libere, competitive, în condiţii de concurenţă loială, permiţînd libera circulaţie a românilor, pretutindeni în lume, deziderat atît de rîvnit de cei aflaţi în spatele Cortinei de Fier. În schimb, cu ce ne-am ales? Cu o gaşcă de aventurieri rapace, vînzători de neam şi ţară, incapabili să gestioneze procesul de tranziţie de la un regim politic la altul, dar chitiţi să intre în posesia bunurilor clădite prin munca şi sacrificiile întregii naţiuni. Bineînţeles, nu toţi erau de aceeaşi teapă, iar cei cu un dram de onestitate s-au retras, discret, din cloaca infectă care se prefigura la cîrma ţării şi care, în mod perfid, s-a disipat în partide şi partiduleţe, în Putere şi în Opoziţie, pentru a mima democraţia, alternanţa la guvernare şi pentru a păcăli Occidentul, credul, care nu mai avusese demult de a face cu politicieni dîmboviţeni, care una zic şi alta fac. Acest proces se derulează şi astăzi, după mai bine de 23 de ani. Singurul partid care s-a opus jafului şi deznaţionalizării României a fost PRM. Numai că, tocmai din acest motiv, prin fraude uriaşe, a fost exclus din Parlament.
Încă din 1990, în toate domeniile de activitate s-a început prost: cu sincope, bîjbîieli şi rea-credinţă. La acestea s-a adăugat comanda venită din exterior. Nu ne vom opri acum decît la legile retrocedărilor, un amalgam de prostie şi lipsă de profesionalism. Pentru că lucrurile se puteau rezolva extrem de simplu, autorii şi promotorii acestor acte normative pot fi acuzaţi de rea-credinţă şi de susţinerea unor interese oculte. În fapt, ei au pus bazele Mafiei Imobiliare, formată nu numai din „samsarii de case“ (cum afirma, aparent naiv, Victor Ponta), ci şi din reţele specializate, constituite din notari, judecători, avocaţi, experţi imobiliari, lucrători la Arhivele Statului, politicieni, din firme-fantomă şi din mulţi alţi trepăduşi, angajaţi să facă treaba murdară a deposedării românilor de casele deţinute legal. De multe ori, oamenii ne întreabă: „Voi, cei din PRM, ce soluţii aţi fi adoptat, cu ce aţi fi fost mai buni decît ăştia?“. Pentru cine nu a înţeles, nu ne doare gura să repetăm:

1. Revendicările trebuiau făcute într-un termen de cel mult 3-5 ani de la revoluţie. Este absurd să credem că, după 15-20 de ani, cineva îşi poate aminti că are proprietăţi în România.

2. Procedura de revendicare trebuia iniţiată de proprietar, cu acte care să dovedească faptul că el sau rudele sale de gradul I nu au beneficiat de despăgubiri din partea regimului comunist.

3. Cumpărarea de drepturi litigioase trebuia interzisă; acest aspect este stipulat în proiectul de Lege întocmit de Cabinetul Ponta 2, însă prea tîrziu pentru a fi reparate nedreptăţile din ultimele două decenii.

4. Interzicerea vînzării de terenuri către străini - persoane fizice, sau juridice.

5. Despăgubirile trebuiau făcute, aşa cum s-a întîmplat şi în alte ţări, numai în bani, într-un anumit cuantum, rezonabil, stabilit de Lege.

6. Înfiinţarea unor instanţe specializate în acest gen de speţe, care să judece dosarele cu celeritate, prin stabilirea unor termene fixe, cu respectarea procedurilor legale şi a drepturilor părţilor.

Evident, aceste 6 puncte, deşi sumar prezentate, ar fi putut constitui un punct de plecare corect, evitîndu-se, astfel, înlocuirea unei nedreptăţi comise cu ani în urmă, cu o alta. Dar, să ne şi destindem puţin: mîine-poimîine, ne putem trezi cu un descendent al lui Ştefan cel Mare (a avut foarte mulţi moştenitori, mai mult sau mai puţin legitimi) care să „revendice“ întreaga Moldovă! Din păcate, nu ne prea arde de glume, avînd în vedere Legea pe care Cabinetul Ponta 2 vrea să o adopte pe propria răspundere. Unii spun că aceasta trebuie, mai întîi, dezbătută în Parlament. Ca să ce? Să-i fie conferită legitimitate într-un Parlament fără Opoziţie? Şi, mai ales, în absenţa unui partid naţionalist şi justiţiar ca PRM?! Să fim serioşi... Pînă şi chiriaşii daţi afară din casele naţionalizate, mai puţin cei care s-au sinucis din această cauză, par a se fi împăcat cu ideea, de aceea şi forţează nota actuala administraţie. Am întreba, totuşi: pe cine au votat cei nedreptăţiţi de legile retrocedărilor, în 2008 şi în 2012? Merită ştiut."






SUBMINAREA SIGURANTEI ALIMENTARE A ROMANILOR

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2694, MIERCURI 13 MARTIE 2013


SUBMINAREA SIGURANŢEI ALIMENTARE A ROMÂNILOR
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

"După 23 de ani de „presă liberă“, cîteva televiziuni răzleţe s-au gîndit să dezbată problema „bombelor“ biologice pe care, zilnic, ni le punem, uneori cu bună-ştiinţă, alteori nu, în farfurie. Deşeuri, reziduuri şi alimente contrafăcute pe care le oferim copiilor şi nepoţilor noştri pe post de alimentaţie sănătoasă. Alimente promovate prin reclame mincinoase de aceleaşi televiziuni, sau de către o starletă ratată, care ne îndeamnă să consumăm fructe şi legume în loc de „sare, zahăr şi grăsimi“. Studii ştiinţifice au demonstrat că organismul uman are nevoie şi de săruri, şi de zaharuri, şi de proteine. Şi în nici un caz nu cred că este de dorit să înlocuim aceste elemente, nocive, dacă sînt consumate în exces, cu pesticidele, ciupercile şi chimicalele cancerigene care se găsesc în produsele de import, „criminal“ de arătoase, apetisante şi cu termen de valabilitate nefiresc de mare pentru un aliment natural 100%.
După ce România a trecut prin experienţele „gripei aviare“, a „vacii nebune“, a „gripei porcine“ şi a pîinii pline de e-uri şi substanţe greu de pronunţat, iată că a venit şi rîndul legumelor şi fructelor, considerate otrăvuri pentru organismul uman. Evident, dezbaterile au fost conduse în aşa fel încît ratingul emisiunilor să nu afecteze profund vînzările multinaţionalelor, ale marilor producători externi sau ale marilor importatori din România. Loturile „infestate“ au fost depistate şi scoase de la consum. Cît profesionalism! Cîtă vigilenţă! În ţara în care hoţii de mare sau mic calibru umblă liber, drogurile şi violenţa proliferează în şcoli şi evaziunea fiscală e în floare exact în domeniile pe care le vizăm acum! Teoriile conspiraţioniste conduc la ideea că Terra, devenind suprapopulată, va avea resurse de hrană din ce în ce mai puţine şi este necesară o stăvilire a exploziilor demografice, mai ales în ţările sărace. Capitalişti zeloşi, artizani ai Noii Ordini Mondiale, elogiau China pentru politicile ei de control al creşterii populaţiei. Henry Kissinger spunea prin 1974: „Depopularea ar trebui să fie prioritatea principală a politicii externe faţă de ţările lumii a treia“. Bine, bine, vor sări în sus ai noştri. Dar România nu este o ţară a lumii a treia. Face parte din UE şi NATO, nu poate fi teritoriul experimentelor de orice fel. Este adevărat. Este o ţară bogată, cu oameni săraci şi nefiresc de apatici şi este tratată ca o ţară a lumii a treia. Şi totuşi, politici de depopulare au loc pretutindeni în lume, numai tehnicile diferă. Unde se poate, se iscă războaie pentru „exportul“ de democraţie, se amorsează războaie civile, se lasă să prolifereze sărăcia, foametea, boala, se fac experimente despre care nu vom auzi vreodată. Unde nu se poate, se aplică procedee mai rafinate, îndreptate spre „binele“ populaţiilor vizate. Pieţele sînt inundate de produse cu potenţial nutritiv redus, încărcate de conservanţi şi alte substanţe nocive pe termen mediu şi lung, dar frumos ambalate şi, mai ales, în cantităţi uriaşe, care să satisfacă vizual pe cumpărătorul înrobit de microbul dezvoltat de societatea de consum! Dacă mai adăugăm la ele suplimentele alimentare, vaccinurile şi alte produse ale marilor companii farmaceutice care ne conving că, mai devreme sau mai tîrziu, vom suferi de toate bolile pămîntului, procesul este aproape de final. O duduie, Diane Francis, scria, laudativ, în „Financial Times“ despre „recalibrarea“ umanităţii prin otrăvirea lentă prin intermediul alimentelor modificate genetic, prin fluorurarea apei şi a „epurării“ ei cu agenţi chimici care provoacă sterilitate şi prin deteriorarea constantă a mediului înconjurător. Pentru oamenii de rînd, cu acces limitat la informaţie, toate acestea par de domeniul SF, deşi declaraţiile unor înalţi oficiali ai naţiunilor care conduc lumea sînt cît se poate de limpezi. Iar, în majoritatea cazurilor, aceste naţiuni au populaţii îmbătrînite, cărora trebuie să li se asigure pensiile cuvenite. Unde preşedinţii sau cancelarii ţărilor respective, unde FMI şi Banca Mondială nu zic nici pîs, nu pot ieşi, hodoronc-tronc, în public să anunţe tăierea pensiilor şi a salariilor, fără să suporte consecinţe în plan politic şi personal pe măsură. Şi atunci, aceste elite psihopate, în goană după resurse naturale, după zone încă neatinse de poluare şi efectele idustrializării forţate, încearcă inducerea ideii că populaţia Planetei este deja prea mare pentru a fi hrănită cu ceea ce dispune la ora actuală. Deşi unele studii arată că totul este o uriaşă manipulare şi că scăderea drastică a locuitorilor Terrei este menită doar pentru a deţine controlul mai uşor asupra populaţiilor care dispun de aceste resurse. Dar bătălia nu se opreşte aici. Stoparea natalităţii îmbracă şi alte forme: distrugerea familiei ca reper moral fundamental, prin promovarea avortului, divorţului, libertinajului, prostituţiei şi a homosexualităţii. Aceste formule au ajuns şi la noi, în România, atingînd, în ultimii ani, un apogeu condamnabil şi periculos. Inconştientă sau nu, de ceea ce face, obedientă unor ordine directe, aservită arginţilor şi ratingului facil, mass-media românească (exceptînd publicaţiile noastre şi poate altele cîteva) promovează, direct sau indirect, depopularea României şi genocidul împotriva Poporului Român. Cu o emisiune ici-colo, cu un articolaş ici-colo despre pericolele din oala cu ciorbă, nu se face primăvară şi nici nu li se deschid ochii celor interesaţi dacă Bahmuţeanca sau madam Marin-Bănică se împacă, sau nu, cu vremelnica lor pereche, dacă Cruduţa revine în televiziune sau dacă rămîn să trăiască în ţară ori ba. Quod erat demonstrandum!"







luni, 11 martie 2013

SCHENGEN-O DISPUTA STERILA

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2688, MARŢI 5 MARTIE 2013


de PARTIDUL ROMANIA MARE la 4 martie 2013 la 20:04 ·
ADERAREA LA SPAŢIUL SCHENGEN-ALTĂ
DISPUTĂ STERILĂ
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

 "Falsa dispută pe tema „Schengen“ dintre preşedinte şi premier nu ne-a captat atenţia în mod deosebit. Declaraţiile politicianiste ale dumnealor sînt menite să dea satisfacţie unui anumit tip de electorat încă dispus să creadă tot ce se spune la televizor, dispus să înghită verzi şi uscate, dispus să urmărească frenetic fie vorbele mamei lui Victor Ponta, fie vorbele mamei Cămătarilor. Fiecare cu publicul ei, desigur. Totuşi, pentru românii de bună-credinţă, care mai şi gîndesc de unii singuri, cîteva precizări sînt necesare. Cetăţenii României nu au fost consultaţi în legătură cu aderarea ţării noastre la Nato şi UE. Cît despre avantajele intrării în Spaţiul Schengen băgăm mîna în foc că nici măcar 1% dintre români nu cunosc despre ce este vorba şi cine ar avea de cîştigat din asta. Unii au auzit doar că e iar un prilej de „ceartă“ între palate, în urma unor afirmaţii făcute de ministrul de externe.

Acum, să fim şi obiectivi. Pînă cînd va trebui să stăm cu căciula în mîini şi să ne milogim la porţile Occidentului? Ce trebuie să le dăm şi nu le-am dat încă? Marile companii de stat, unele profitabile sînt deja pe făraş, gata să fie privatizate pe nimic. Ce mai vor domnii spilcuiţi din Vestul Europei? Dunărea? Marea Neagră? Munţii Carpaţi? Întrebăm retoric, deoarece părţi consistente din aceste bunuri ale Poporului Român deja le aparţin şi le exploatează într-o formă sau alta. Aşadar, afirmaţiile lui Titus Corlăţean nu ne contrariază deloc. Atunci cînd „Europa“ va dori aderarea României la Spaţiul Schengen nu are decît să pună mîna pe telefon, noi ne-am săturat de atîta căciuleală, pe banii noştri. Pe de altă parte, Traian Băsescu a avut dreptate cînd a afirmat că nu trebuie să se teamă nimeni de „invazia românilor“. Cine a vrut să plece să muncească în străinătate a plecat deja. Unii, chiar din anii '90, ce tot ne ascundem după deget. E adevărat, exodul uriaş s-a produs o dată cu eliminarea vizelor. Europa a împuşcat mai mulţi iepuri deodată: a contribuit la depopularea unei ţări cu un potenţial natural şi uman extraordinar, i-a distrus forţa de muncă şi economia naţională, a transformat-o într-o piaţă de desfacere necesară surplusului de bunuri de care trebuia să scape economia occidentală şi şi-a atras mînă de lucru ieftină, calificată, şcolită pe banii altuia. Cum am putea denumi acest proces altfel decît neocolonialism? Cîteva ţări se opun aderării României la Schengen, deşi românii nu reprezintă un pericol real, dar oamenii suflă şi în iaurt. De ce ne mirăm? Pentru că îşi protejează proprii cetăţeni şi locurile de muncă? Pentru că în acele ţări Guverne care ar acţiona iresponsabil, în detrimentul interesului national, ar zbura a doua zi direct la puşcărie? Iar interesul lor, pe timp de criză este să asigure locuri de muncă, un trai îndestulător şi un viitor predictibil propriilor cetăţeni, ceea ce Guvernele postdecembriste din România nu au fost în stare să facă. E simplu ca bună ziua. Cît despre „problema romilor“, aici este altă poveste. Cînd România a fost „integrată“ şi jefuită de resurse nu se ştia de existenţa acestei etnii? Nu se ştia că va avea libertatea de a circula peste tot? Că unii se vor integra şi vor munci în comunităţile alese, dar alţii nu? Încă nu am uitat declaraţiile din presa italiană din anii trecuţi. Uite cine avea tupeu să vorbească de infracţionalitate, fără să facă deosebire între „romi“ şi „români“. „Inventatorii“ Mafiei şi campionii corupţiei generalizate. Urmaşii lui Capone şi Corleone ne dădeau lecţii de bună purtare. Cît despre atitudinea „fraţilor“ francezi, ce să mai spunem. Cine ne ţinea, imediat după 1989, teorii despre democraţie şi toleranţă? Cei care sub sloganul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii şi-au făurit noua orînduire socială în urma ghilotinărilor în masă şi a unor băi de sînge publice comparabile cu crimele nazismului? Cine nu ne crede să intre şi prin biblioteci şi să studieze cartea lui Reynold Sechers „Genocidul franco-francez“. Uite cine ne dădea nouă lecţii şi deplîngea soarta ţiganilor români „forţaţi“ să plece în străinătate pentru că sînt persecutaţi în România. Problema merită o analiză mult mai detaliată, dar atîta vreme cît zeci de mii de întreprinderi româneşti au dispărut la fier vechi şi milioane de locuri de muncă s-au evaporat, era previzibil ca oamenii rămaşi pe drumuri să caute să asigure familiilor rămase în ţară un minimum necesar supravieţuirii.

Artizanii distrugerii economiei româneşti şi marii analişti de excepţie din Occident nu au anticipat fenomenul? Pentru ce se plîng acum de „prestaţia“ românilor? Noi le propunem o înţelegere: daţi înapoi ce aţi „cumpărat“ (a se înţelege furat) din România, reconstruiţi-ne fabricile şi uzinele, opriţi privatizările pe care le coace, sub presiune externă, actualul Guvern, redaţi terenurile, pădurile şi alte bunuri înstrăinate Statului Român, demascaţi-i pe cei cărora le-aţi dat comisioane şi v-au ajutat să trucaţi licitaţii, lăsaţi-ne să începem reconstrucţia ţării şi atunci românii vor veni să muncească alături de familiile lor, de bunăvoie. Şi îi aducem înapoi, garantat, şi pe ţiganii de care sînteţi atît de înspăimîntaţi. Batem palma?"






CONFISCAREA AVERILOR NEJUSTIFICATE-ULTIMA SOLUTIE!

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2684, MIERCURI 27 FEBRUARIE 2013


by PARTIDUL ROMANIA MARE on Tuesday, February 26, 2013 at 9:28pm ·

CONFISCAREA AVERILOR NEJUSTIFICATE -

ULTIMA SOLUŢIE!
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

" În ţara în care Justiţia este departe de a fi în topul încrederii cetăţenilor, ne mirăm că puşcăriabilii devin eroi, unii aleşi în Parlament (!), iar cei de aceeaşi teapă, care pleacă definitiv dintre noi sînt conduşi pe ultimul drum cu alai şi evlavie.
Normal că, în acest context în care valorile sînt răsturnate, discursul justiţiar al PRM supără multă lume. Începem să ne facem griji că cetăţenii nu vor, de fapt, să vadă Mafia transpartinică la puşcărie. Dar să li se confişte averile nejustificate ar vrea, măcar? În ultimele zile am aflat despre profiturile uriaşe pe care le realizează companiile româneşti înstrăinate, pe nimic, zicem noi, de diversele guvernări care s-au aflat la Putere. Profituri care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în Bugetul de Stat, care, la rîndul lui, trebuia să fie gestionat corect şi controlat în permanenţă. Pentru că degeaba Bugetul unei ţări este îndestulător, degeaba se alocă fonduri investiţiilor, sănătăţii, învăţămîntului, armatei sau poliţiei dacă, la rîndul lor, aceste domenii sînt căpuşate de peştii mai „mici“ şi nici un ban nu este cheltuit în favoarea şi pentru bunul trai al contribuabilului. Nici pînă astăzi nu ni s-a explicat de ce trebuiau înstrăinate Petrom, Sidex şi lista poate continua pe pagini întregi şi de ce au trebuit distruse absolut toate băncile româneşti?

Bineînţeles că noi, PRM, le-am explicat românilor că acesta a fost preţul intrării în UE şi NATO. Unii, după cum s-a văzut, nu au înţeles defel, dar se vaită acum că veniturile lor nu sînt comparabile cu ale celorlalţi cetăţeni europeni, în schimb preţurile şi costul vieţii în general s-au „aliniat“ imediat cu cele din Uniunea Europeană. Evident că aceste companii cu profituri uriaşe plătesc şi impozite Statului Român, dar de ce, mă rog, trebuiau ele înstrăinate în favoarea altor state, subminînd, astfel, economia proprie, naţională? Unde sînt cei care au pus la cale acest jaf colosal? La puşcărie, am fi spus cu ceva timp în urmă! Dar, ce să vezi, puşcăria reprezintă pentru respectivii o mică pauză, de cîteva luni, din activitate, un fel de sanatoriu de lux şi stîrneşte şi mila prostimii.

Nu ne-am fi aşteptat nici o secundă că proaspăta aleasă, în unanimitate, în fruntea Filialei PSD Ilfov, doamna nevastă de primar Pandele (pentru că, pentru noi, din jurnalista de exceptie Gabriela Vrânceanu-Firea nu a mai rămas mare lucru) să-i ureze lui Adrian Năstase revenire grabnică în mijlocul colegilor. Ceva mai jalnic nu am mai văzut pînă acum, noi, care credeam că le-am văzut pe toate. Nici demersul lui Gigi Becali de a se „împăca“, acum, cu preşedintele Băsescu (adică, de fapt, cu „justiţia“ controlată de acesta) nu este mai odios. Dar să revenim la oile noastre, că tot veni vorba de oile cuiva. Se vede treaba că puşcăria nu este o soluţie, decît dacă ar fi pe viaţă, pentru trădarea unei naţiuni şi gestionarea frauduloasă a bogăţiilor acestora. Dar, confiscarea averilor ilicite rămîne, totuşi, o variantă. Ca simplu exemplu, profiturile PETROM nu ar trebui recuperate de la compania respectivă (care, în treacăt fie spus, nu are vreo vină că a primit un „cadou“ nesperat), ci de la cei care au orchestrat vînzarea ei austriecilor şi cui or mai fi prin spatele lor. Cei care au efectuat privatizări frauduloase trebuie să plătească nu numai cu averile lor, dar şi cu cele puse pe numele neamurilor lor, care, la rîndul lor, nu au cum să le justifice. Nici o beizadea dintre cele cunoscute nu are cum justifica maşinile, casele, bijuteriile şi alte bunuri de care dispun, cu tupeu, în văzul lumii. După cum nici „nevestele“, „amantele“, „finii“ sau alte neamuri ale miliardarilor de carton  făcuţi din avuţia furată de la toţi românii nu au cum să-şi justifice veniturile provenite din contracte cu dedicaţie oferite de cei care realizează achiziţii în numele Statului Român şi, implicit, în numele cetăţenilor jecmăniţi fără ruşine, prin taxe şi impozite mai mari ca în ţările „surori“ din UE.

Ceea ce este regretabil şi poate ireparabil pe moment, căci Istoria s-a dovedit plină de surprize, este faptul  că nici un bărbat de Stat, ne referim strict la cei care au guvernat ţara, nu a ieşit, cu bărbăţie politică, să explice Poporului Român care este preţul aderării noastre la NATO şi UE şi să solicite un referendum naţional în această privinţă. Repetăm, după ce li se va fi explicat românilor preţul real care trebuie plătit ca să stai pe lîngă, sau sub masa bogaţilor din Europa. Toţi s-au complăcut să vîndă resursele ţării şi abia apoi să dea palide şi ilogice explicaţii. Numai PRM a spus adevărul dureros, predicînd, parcă, în deşert. Simţim, totuşi, că Poporul Român se va trezi şi îşi va lua înapoi bunurile furate. Cu, sau fără contract. Cu, sau fără hotărîre judecătorească. Pentru că, după cum s-a văzut, nu puşcăria şi nici vremelnica umilinţă îl supăra pe hoţ, ci momentul în care îl arzi la buzunar, în care trebuie să returneze tot ce a furat. „Sărăcia e numai un alt cuvînt pentru moarte“ (PANCEATANTRA), se scria în  TABLETA DE ÎNŢELEPCIUNE din ziarul nostru. Iar cei care au aruncat Ţara în sărăcie şi haos, iar acum uneltesc dezmembrarea ei, chiar asta merită!"



ALEGERILE AU TRECUT, SONDAJELE TOXICE AU RAMAS

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2680, JOI 21 FEBRUARIE 2013


de PARTIDUL ROMANIA MARE la 20 februarie 2013 la 21:52 ·
ALEGERILE AU TRECUT, SONDAJELE TOXICE AU RĂMAS
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

"Nu prea am avut prilejuri de amuzament, zilele acestea, din diverse motive legate, evident, de starea generala  a Naţiunii şi de degradarea economică în care se află. În schimb, în principalele partide  din acest nou Parlament al Ruşinii se duc lupte acerbe pentru Putere, mai ales că unele organizează alegeri interne. Un cunoscut post de televiziune susţine că a intrat în posesia unor sondaje interne realizate de PNL, PSD, PDL. Dacă ei mint, minţim şi noi. În încercarea de a comenta rezultatele acestor sondaje scoase din burtă, ca multe altele, o simpatică moderatoare a adunat în propria emisiune nişte neaveniţi sosiţi să-şi dea şi ei cu părerea, în lipsă de altă activitate, mai productivă şi mai bună pentru cetăţenii acestei ţări. Situaţia merită şi o paranteză binevenită. Numeroşi membri PRM au fost deseori agasaţi telefonic de diverse institute de sondare, care, la alegerile precedente, îi tot chestionau pe români cu întrebarea: „Cu ce partid veţi vota pe 9 decembrie 2012?“, după care urma o înşiruire de formaţiuni politice din care PRM lipsea cu desăvîrşire, ca şi cum nu ar fi existat.

Vedeţi cum funcţionează manipularea în masă? De asemenea, cea mai ineptă întrebare pe care o pot scorni aceşti sociologi de ocazie, cu diplome cumpărate pe bani grei, este: „În cine aveţi încredere, în x, y, z etc.?“ Ce legătură are „încrederea“, măi specialiştilor, măi deontologilor, măi analiştilor de tot felul cu intenţia de vot? Ce legătură are „încrederea“ cu litrul de ţuică sau altă tărie care îl mînă pe alegătorul din mediul rural la vot, şantajat de primarul cu patru clase sau cu probleme cu justiţia? Ce legătură are „încrederea“ cu cel care se mulţumeşte cu ajutorul social şi nu participă la vot. Sau ce legătură are „încrederea“ cu inconştientul care consideră că toţi politicienii sînt la fel şi nu merită să-şi piardă vremea la urnă? Dar, ce să facem, nu avem timp să le deschidem ochii tuturor. Închidem paranteza şi revenim la „sondajele“ interne de partid. Din toată emisiunea nu am reuşit să aflăm cine au fost cei intervievaţi de făcătorii de sondaje. Românii în general sau membrii partidului vizat? Rezultatele arătau că Elena Udrea era „peste Blaga“ (aşa subtitra pe burtieră şăgalnicul post TV), Tăriceanu îl bătea la fund (aceasta este expresia noastră) pe Crin Antonescu, iar Sorin Oprescu îl devansa la mică distanţă pe Victor Ponta, deşi, însumate, procentele celor doi erau, iată, de 106%?! Însă distracţia abia acum începe. Dacă sondajul a fost efectuat printre români de rînd, atunci e egal cu zero, aşa cum sînt toate sondajele care se realizează de regulă. La noi democraţia funcţionează cu susul în jos. Rezultatul alegerilor se mulează după sondajele mincinoase, şi nicidecum sondajele anticipează, cu o marjă de eroare profesionistă, rezultatul alegerilor. Putem spune că ne-am obişnuit cu acest sistem, deşi nu ar trebui. Să trecem mai departe. Dacă sondajul a fost efectuat printre membrii partidelor respective, indiferent la comanda cui, este egal cu zero barat. În partidele aflate la Putere în ultimii 23 de ani, s-au structurat găşti, grupuri de interese, bisericuţe, simpatii, antipatii, ba chiar clanuri de familie şi amantlîcuri în toată regula. În aceste partide, trădarea şi duplicitatea sînt modul lor de a exista ca şi formaţiuni politice cu pretenţii să conducă destinul milioanelor de români. Aceste caracatiţe aflate în strînsă legătură cu mass-media aservită politic sînt greu (dar nu imposibil) de aflat şi greu de descifrat chiar şi de Serviciile Secrete, başca de nişte „factori“ de sondaje interne de partid. Care, hai s-o spunem şi pe asta, pe şleau, românilor naivi, nu au legătură cu rezultatele alegerilor interne din cadrul respectivului partid. La Congrese participă delegaţii din judeţe şi din Bucureşti. Votul lor contează. Ştim că unii se fălesc cu democraţia internă de partid şi cu modul corect şi transparent în care sînt desemnaţi delegaţii. Asta să le-o spuneţi lui mutu', membrilor voştri simpli sau cui stă să vă creadă cu ochii lipiţi de ecranele televizoarelor. Din surse bine informate cunoaştem că fiecare „grup de influenţă“ face tot posibilul ca delegaţii „prietenoşi“ să ajungă în sală, iar cei ostili să fie îndepărtaţi. Războaiele între găşti sînt acerbe, fără scrupule şi nici în numărătoarea voturilor nu mai avem încredere 100%. Aşa că, păcăliţi pe cine vreţi cu aşa-zisa voastră democraţie internă de partid, cu pretenţiile că membrii voştri se exprimă liber, cu transparenţă decizională şi alte prostii de adormit prostimea. Funcţionaţi după legea junglei, cîştigă cel mai puternic şi cel mai viclean. Pardon, cred că greşim. Legea junglei are limitele ei impuse de cadrul natural în care funcţionează. La noi, partidele politice care au avut acces la administrarea, după bunul plac, a avuţiei ţării şi a bugetului de stat funcţionează după legile nescrise ale corupţiei generalizate, ale trădării aproapelui şi a Interesului Naţional."

DE CE AU ROMANII MEMORIA SCURTA?

ZIARUL TRICOLORUL Anul X, nr. 2677, LUNI 18 FEBRUARIE 2013


de PARTIDUL ROMANIA MARE la 17 februarie 2013 la 20:40 ·

DE CE AU ROMÂNII MEMORIA SCURTĂ?
EDITORIAL DE RUXANDRA LUNGU

"Zilele acestea, două afirmaţii ne-au şocat teribil. Una, venită din partea unui politician, alta, din partea unui „alegător“ care, de fapt, nu s-a dus la vot. Începem cu politicianul obsedat să devină preşedintele României înainte de termen, cum s-ar zice. Pe un post de televiziune, dumnealui afirma că marea dezamăgire a românilor este că Traian Băsescu nu a fost debarcat din funcţie. Ce facturi cu preţuri umflate? Ce scumpiri? Ce pierderi de locuri de muncă? Ce sistem sanitar mizerabil? Marele „of“ al românilor este că Traian Băsescu a rămas în funcţie, de unde controlează el x sau y instituţii. Nu ştim de unde i-a venit politicianului această idee, dar avem nişte ipoteze: fie de la lingăii de pe lîngă el, fie de la vreun sondaj scos din burtă, fie i-a ciripit la ureche o păsărică în stare de ebrietate, fie, cel mai probabil, omul a visat, pur şi simplu, întrucît este recunoscut că şade cam mult în braţele lui Morfeu. Nici nu se răciseră vorbele spuse cu atîta lipsă de responsabilitate, că, iată, au început protestele celor care, mai devreme decît alţii, se simt păcăliţi de actuala Putere. Muncitorii de la Oltchim şi CFR se bucură de toată solidaritatea noastră. Din păcate, este tot ce le putem oferi lor şi celorlalti români afectaţi de starea economică a ţării. Situaţia se anunţă atat de dramatică, încît nici măcar nu putem spune, cinic, „V-am spus noi!“ O altă ştire ne-a tulburat şi mai mult. Deja se ştie că Oltchimul avea datorii de 700 de milioane de euro, pentru care s-au găsit tot felul de explicaţii, dar pentru care nimeni nu răspunde cu capul, aşa cum ar trebui. Aflăm acum că şi Metrorex şi alte companii de stat care ar fi trebuit să fie extrem de profitabile au datorii uriaşe, care se apropie de cifra vehiculată la Oltchim. Deci, logic vorbind, este posibil să aibă aceeaşi soartă. Din bijuterii ale Naţiunii, clădite prin sacrificiul şi efortul tuturor românilor, indiferent de etnie, iată-le acum „găuri negre“, numai bune de măritat „investitorilor“ străini, care le vor face din nou profitabile, după modelul Sidex, numai că profitul nu va reveni Bugetului de Stat, ci unor „băieţi deştepţi“, mînă în mînă cu Mafia transpartinică. Bineînţeles că nici pentru acest tip de subminare a economiei naţionale nu va da nimeni socoteală, cîtă vreme PRM nu va ajunge la Putere. Nu-i nimic, timpul ne va da dreptate. Şi că tot veni vorba, să ne întoarcem la „alegătorul“ nostru, o hahaleră (cum i-ar spune don Jiji), care, discutînd cu nişte candidaţi ai PRM, a găsit de cuviinţă să le spună: „Si voi dacă veneaţi, făceaţi la fel, nu se schimba nimic“. Sîntem convinşi că mulţi români, orbiţi de propaganda mincinoasă, cum că toţi politicienii sînt la fel, au gîndit precum hahalera respectivă. Adică au darul de a prezice viitorul, în contextul în care nici istoria recentă nu le e foarte clară. Mulţi nu au priceput ce s-a întîmplat de 23 de ani încoace, nu ştiu pe ce lume trăiesc, nu ştiu cum s-a distrus economic, social şi moral o ţară mare, frumoasă şi bogată, dar iată că ştiu ce ar fi făcut PRM dacă s-ar fi aflat la guvernare! Aşadar şi prin urmare, au găsit soluţia, să voteze tot cu hoţii şi să perpetueze la Putere partidele care le-au distrus familiile, locurile de muncă, sănătatea, învăţămîntul, patrimoniul cultural, valorile naţionale. Nu au „riscat“ cu PRM, au mers pe drumul cunoscut, al sărăciei şi umilinţei. Halal decizie! Noi ne-am făcut datoria, i-am avertizat pe români şi vom continua să scoatem la iveală adevărul, care supără, ce-i drept. Care îi supără şi pe aceia care n-ar recunoaşte în ruptul capului că i-au votat pe urmaşii bandiţilor care au devalizat ţara. Şi cărora le urăm atît: „Să trăiţi bine!“."