joi, 8 septembrie 2011

DACA VA DUCE MINTEA, ALEGETI: PRODUCTIE SAU CONSUM?

DIN ZIARUL "TRICOLORUL"
DE RUXANDRA LUNGU
Cine are interes să distrugă industria românească?

"Pe blogul unui scribălău portocaliu, frecventat, in principiu, de generaţia tînără, un cetăţean, tinerel şi el, după modul de exprimare, spunea ceva de genul : sa interzicem importurile, sa producem noi tot ce se importă acum, să se creeze locuri de muncă şi multe produse destinate exportului. Bineînţeles că ultraşii Internetului i-au sărit în cap: „comunistule”, „ceauşistule” etc., deşi protagoniştii „dialogului” nu păreau săriţi de 20 de ani şi nici posesori ai vreunei slujbe sigure sau al unui viitor cît de cît previzibil. Ne bucură orice afirmaţie de bun simţ care îndeamnă Poporul Român să-şi ia soarta în propriile mîini şi să producă bunuri şi servicii de calitate, nu să le consume pe ale altora. Nu ne imaginăm că aceasta (e vorba de ultrasii "anticomunisti", in ziar a fost sarita o fraza, asta e, ) poate fi mentalitatea generală în rîndul tinerilor care nu numai că votează, dar au o viaţă întreagă în faţă, în care vor trebui să asigure pensiile celor acum deja trecuţi de a doua tinereţe. Şi, ne gîndim cu groază (nu numai noi), la momentul în care se vor pensiona „decreţeii” anilor ’60. Chiar dacă unii analişti vor încerca să ne contrazică, afirmînd că fondul de pensii se constituie, în principal, din contribuţiile pe care salariatul le plăteşte în decursul vieţii, avem motive să credem că acest fond a fost demult ras, tuns şi frezat, păpat ilegal de guvernanţii din ultimii 20 de ani sub diverse pretexte. N-am fi abordat subiectul dacă, pe toate posturile de televiziune, nu s-ar afirma, inept şi continuu, derutînd populaţia, că numai consumul poate relansa economia naţională. Am remarcat ideea, fără discriminare, atît la reprezentanţi ai Puterii cît şi ai Opoziţiei parlamentare. Despre relansarea producţiei româneşti n-am auzit nimic concret. Ceea ce nu înţeleg foarte mulţi admiratori ai consumului excesiv este că ideal ar fi să consumi ce produci tu însuţi, mai mult, să exporţi excesul de bunuri produse. Singura cale de revenire pe un făgaş normal de dezvoltare pentru România este relansarea producţiei autohtone şi în nici un caz menţinerea ţării noastre în categoria de piaţă de desfacere pentru bunuri şi servicii de provenienţă străină, controlată de cîteva multinaţionale. Cine nu înţelege acest mecanism economic atît de simplu poate să-şi pună mîinile pe piept, indiferent de vîrstă. Căci, chiar dacă nu e clar pentru toată lumea, revenim cu explicaţia că unicul scop pentru care Occidentul a sprijinit căderea comunismului a fost transformarea unei bune părţi a lumii în pieţe de desfacere pentru producţia proprie şi accesul facil la resursele naturale şi umane ale ţărilor din Estul Europei. Aşa se explică distrugerea capacităţilor de producţie româneşti şi a întregii baze tehnico-materiale clădite prin sacrificiu de toată naţiunea română, dar, să fim oneşti, privită cu pasivitate de aceeaşi naţiune. Mai puţin de PRM şi forţele naţionale, care s-au opus, pe cît s-a putut, acestui proces aparent ireversibil.
Iar, ceea ce nu s-a distrus a trecut, discret şi abuziv, în proprietatea unor particulari, clienţi politici, falşi sindicalişti sau miliardari de carton care constituie mafia transpartinică pe care am demascat-o adesea, fără a provoca vreo reacţie din partea instituţiilor statului aflat în plin proces de disoluţie sau din partea populaţiei sărăcite, umilite şi prea resemnate pentru a protesta în vreun fel. Zilele trecute, un „liberal”, fost ministru şi mult prea-umil urmaş al celor ce susţineau ideea „Prin noi înşine”, pentru motivul că poate nici n-a auzit de ea, a scos pe gură o prostie uriaşă care dovedeşte că personajul e rupt complet de economia reală, darămite să-i pretindem dumnealui şi partidului pe care îl reprezintă soluţii pentru depăşirea colapsului în care ne aflăm. Omul a afirmat cu subiect şi predicat că nu producţia este soluţia pentru ieşirea din criză, mai ales dacă produci scump şi nu ai productivitate – uită-te la China (?!). Că exemplul este prost ales nu mai comentăm, ştie oricine că produsele chinezeşti sînt foarte ieftine, iar productivitatea muncii din China întrece orice închipuire. Problema este alta. De ce produc românii atît de scump şi de ce produsele importate sînt mai ieftine? Pentru că guvernele care s-au succedat au avut această misiune: torpilarea producţiei autohtone, de la mere, pere, prune la beţe de chibrit, de la ace de cusut la avioane, concomitent cu „încurajarea” importului de bunuri străine. Procesul s-a derulat destul de simplu, prin suprataxarea şi hărţuirea firmelor româneşti şi prin impozitarea excesivă a locurilor de muncă declarate legal. În schimb, România este invadată de produse de contrabandă, introduse în ţară fără plata taxelor vamale şi a celorlate impozite aferente şi nimeni nu pare a se gîndi măcar la cîteva măsuri protecţioniste, de interes naţional, de teama reacţiei UE sau a nu ştiu cui. Deşi unii prezic destrămarea Uniunii Europene, cîtă vreme această funcţionează sîntem convinşi că marile puteri care o controlează nu ne vor lăsa în afara ei pentru simplul motiv că România este o resursă ieftină de bogăţii naturale şi mînă de lucru, guvernată de lichele cu mentalităţi fanariote, dispuse oricînd să-şi vîndă ţara pentru bunăstarea şi liniştea personală. Dar, care, să nu uităm, nu au fost parăşutate în funcţiile pe care le deţin de vreo civilizaţie extraterestră, ci de urmaşii ciobanului mioritic."

Un comentariu:

Nicolae Nicu spunea...

Dacă producţie nu e, nimic nu e...