FRANCEZII, CERSETORI DE LUX IN ROMANIA

FRANCEZII, CERŞETORI DE LUX ÎN ROMÂNIA
DIN ZIARUL"TRICOLORUL" DIN 07.10.2011 /www.corneliuvadimtudor.blogspot.com
DE RUXANDRA LUNGU

"Ne-am cam săturat de atacurile presei franceze îndreptate împotriva românilor. Strănepoţii celor care şi-au rezolvat problemele sociale cu ghilotina şi iluştrii inventatori ai beţişorului de scărpinat sub peruca aristocrată doldora de păduchi atacă România în mod repetat. Iniţial, am considerat că poate fi opera unor dezaxaţi obsedaţi de rating, aşa cum avem şi noi clienţii noştri. Problema este că se induce, în rîndul populaţiei franceze, ideea că românii, în ansamblu, sînt necivilizaţi, hoţi, analfabeţi etc. Şi cerşetori, pe deasupra. Cine şi de ce cerşeşte în Franţa şi în alte ţări europene, ştim cu toţii. Dar nu acesta este subiectul acum. Problema este cum reacţionează instituţiile Statului Român. Uneori, pe principiul „întoarcem şi obrazul celălalt”. Alteori, cu indiferenţă şi servilism inexplicabil, mai ales că Franţa se află printre primii parteneri comerciali ai României, iar bilanţurile firmelor franceze de aici sînt mult mai profitabile decît în ţara lor de baştină. Bineînţeles, ca mulţi alţi „parteneri” cu care ne-am pricopsit în ultimii 20 de ani, puţine firme franceze au investit în mod direct în România, majoritatea mulţumindu-se cu preluarea resurselor noastre naturale, materiale şi umane pe sume infime. Dacă mediul de afaceri le era atît de neprielnic, presupunem că îşi luau catrafusele şi plecau, după recentul „model” Nokia. Subliniem faptul că mediul fiscal românesc este prietenos cu străinii, iar facilităţile care li se acordă, în general, creează o concurenţă neloială capitalului autohton. Cert este că mîrlănia realizatorilor de televiziune şi a jurnaliştilor francezi, care şi-au făcut un obicei în a ne insulta, nu ar trebui lăsată nesancţionată. Dacă politicienii arondaţi unor grupuri de interese nu pot să o facă, măcar presa românească ar trebui să ia atitudine, în bloc. Inclusiv toate ONG-urile, consiliile, „comitetele şi comiţiile” care se ocupă de drepturile omului, de discriminări şi alte asemenea lucruri, dar despre care nu prea ştim de către cine şi în ce scop sînt finanţate. Noi, marea majoritate a românilor, asistăm, parcă neputincioşi, la aceste atacuri xenofobe, nemeritate, deşi ştim că francezii au acaparat bună parte din distribuţia noastră de gaz şi apă din motive pe care nu le înţelegem şi derulează afaceri extrem de profitabile în domeniul telecomunicaţiilor, construcţiilor, auto, bancar, comercial, cerşind, metaforic vorbind, acces gratuit la capacităţi de producţie gata construite, la forţa de muncă deja calificată şi la protecţie la cel mai înalt nivel. Ce-am putea face? Să instigăm la boicotarea produselor importate din Franţa? Să cerem instituţiilor statului să le facă viaţa amară companiilor frantuzeşti, fiindcă ştim că se pricep de minune la aşa ceva, dacă vor? Să reziliem contractele cu ei? Nu putem face toate acestea, dar putem visa cu ochii deschişi... în stilul nostru mioritic. "