vineri, 15 ianuarie 2010

15 ianuarie 1850. S-a nascut un geniu! Ucis, apoi, la numai 39 de ani. Oare, de ce ?

Mihai Eminescu - Doina

Iat-o: cenzurata de comunisti, dar ramasa in memoria noastra de cel putin 100 de ani!



De la Nistru pân' la Tissa

Tot Românul plânsu-mi-s'a,

Ca nu mai poate strabate

De-atâta strainatate.

Din Hotin si pân la Mare

Vin Muscalii de-a calare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o atin;

Din Boian la Vatra-Dornii

Au umplut omida cornii,

Si strainul te tot paste

De nu te mai poti cunoaste.

Sus la munte, jos pe vale

Si-au facut dusmanii cale,

Din Satmar pân' în Sacele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român saracul!

Îndarat tot da ca racul,

Nici îi merge, nici se 'ndeamna,

Nici îi este toamna, toamna,

Nici e vara vara lui,

Si-i strain în tara lui.

De la Turnu 'n Dorohoi

Curg dusmanii în puhoi

Si s'aseaza pe la noi;

Toate cântecele pier,

Sboara paserile toate

De neagra strainatate;

Numai umbra spinului

La usa crestinului.

Îsi desbraca tara sinul,

Codrul - frate cu Românul -

De secure se tot pleaca

Si isvoarele îi seaca -

Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii,

Mânca-i-ar inima câinii,

Mânca-i-ar casa pustia,

Si neamul nemernicia!

Stefane Maria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las' Archimandritului

Toata grija schitului,

Lasa grija Sfintilor

În seama parintilor,

Clopotele sa le traga

Ziua 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,

Doar s'a 'ndura Dumnezeu,

Ca sa 'ti mântui neamul tau!

Tu te 'nalta din mormânt,

Sa te aud din corn sunând

Si Moldova adunând.

De-i suna din corn odata,

Ai s'aduni Moldova toata,

De-i suna de doua ori,

Îti vin codri 'n ajutor,

De-i suna a treia oara

Toti dusmanii or sa piara

Din hotara în hotara -

Îndragi-i-ar ciorile

Si spânzuratorile!

Publicat de Ruxandra-Georgeta Lungu la 21:36
Etichete:

3 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

Deranja, aşa cum au deranja mulţi dintre patrioţii români...

16 ianuarie 2010 la 00:14
Anonim spunea...

STATUIA LUI EMINESCU ESTE SFARAMATA IAR LIMBA ROMANA

INTERZISA LA INSTITUTUL CULTURAL ROMAN DIN NEW YORK!

In prezent traiesc in America un milion de romani. O mare parte sunt concentrati in New York. Dupa caderea lui Ceausescu. pe timpul careia romanii ocoleau ingroziti cladirea sinistra de i6 etaje a diplomatiei romanesti, ei au inceput sa se adune la centrul cultural aflat in cartierul diplomatic. la doi pasi de cladirea ONU. ICR are la dispozitie unul din cele mai frumoase galerii de arta ,cu doua uriase vitrine de sticla care dau in strada si o frumoasa sala de spectale. De si suspiciosi de eterna prezenta a securistilor si a noilor activivisti culturali, care nu se deosebeau de cei vechi doar prin faptul ca furau mai mult, ei au inceput sase adune, considerand acest loc al lor. Arta prezentata era modesta si de multe ori evident propagandistica. Totusi oamenii nostrii de toate categoriile treceau peste toate si se adunau pentru a se simtii mai aproape de tara. Intelectualii subtiri de si strambau din nas umpleau salile centrului. Cei mai multi veneau pentru a se simtii acasa , a intalni un prieten si cand bugetul permitea chiar sa bea un pahar de vin si sa manance cateva sarmale de sarbatori. Au inceput sa apara si vechi diziidenti , dusmani ai comunismului care au intrat in imeduat in conflict cu agentii culturii in civil. Toate, cu bune si rele aveau ceva totusi in comun. Se petreceau in mediul si mentalitatea romaneasca. Era o oglinda aburita a unei tari care incerca sa se desprinda de comunism si a se intoarce in civilizatie. In curand aceasta oglinda a fost sparta in bucati, cioburile ei ranind pe toti care au ceva in comun.

La o saptamina dupa numirea ei in calitate de director al ICR, urata si mereu transpirata Corina Suteu declara transant nu avem nevoie de sclerozata comunitate romaneasca care vine la manifestarila culturale sa mananca fursecuri

Pentru a da greutate noului directorat. la prima actiune anticulturala ai fost trimisi pe banii romanilor, insasi vice presedintele ICR, Mihaesimpreuna cu politrucul cultural pe nume T.Morar. Dupa ce sa transmis un fel de mesaj patapievician din partea preseditelui onorific al ICR , Traian Basescu, sa anuntat ca se vorbi de acum inainte numai in engleza. Primul lucru care ma uimit, a fost faptul ca in sala nu se afla nici un strain. Al doilea lucru era ca nimeni nu vorbea aceasta limba de circulatie internationala pentru ca nu o cunosteau de loc. Un american nimerind la acesta aunare ar fi cerut cerut precis un translator. Vazand ca Corina Suteu a fost trimisa sa reprezinte sa reprezite cultura romana in USA, fara sa cunoasca doua boabe de americana iar Mihaes sa citeasca de pe o foaie de hartie balbaieli neinteligibile, in fata unei sali de romani americani, am incercat sa protestez. Interventia mea a fost deosebit de scurta probabil cateva secunde. Dupa ce am cerut reitroducerea limbii romane Mihaes a cerut sa fiu dat afara. Morar a cerut interventia politiei iar directoarea Suteu a inceput sa ma traga de de pulovar spre iesire. Din cauza ca am cerut sa se vorbeasca si romaneste pe teritoriul Romaniei ( ICR are aceasta calitate ) mi sa interzis participare la la orice activitate la ICR de si sunt artist , ziarist si cetatean roman. Imediat dupa acesta intamplare T. Morar la intoarcerea in tara, a descris cele intamplate in articolul UN PAPAGAL UNGUR BRUIAZA ARTA ROMANREASCA LA NEW YORK.

Robert Horvath- DEVA cineast New York

http://www.devagallery.com

16 ianuarie 2010 la 06:00
Anonim spunea...

DUSMANII LUCEAFARULUI PROFITORII SISTEMULUI !

Nu ştiu cum se face că majoritatea intelectualilor care-l denigrează pe Mihai Eminescu primesc, mai devreme sau mai tîrziu, burse în Occident sau stipendii la care Luceafarul nu ar fi îndrăznit să rîvnească.

Ne amintim că, prin 1997, revista „Dilema”, condusă de Andrei Pleşu, găzduia o amplă dezbatere despre care s-a spus ulterior că ar fi „concurs de denigrare a lui Eminescu”. Ancheta a fost coordonată de Nicolae Manolescu, azi ambasador ONU al României, ducînd o viaţă de lux la Paris. Mircea Cărtărescu, unul dintre detractori, a fost trimis cîţiva ani în Germania pentru a scrie un roman despre... România! Însuşi Pleşu, gazda acelei mizerii culturale, stă de ani buni, în Germania, de unde trimite săptămînal cîte un text de gazetărie ieftină şi frivolă.

Dacă mai adăugăm şi faptul că directorul Institutului Cultural Român (ICR), instituţie aflată sub patronajul preşedintelui ţării, este cel care-l numea pe Eminescu „cadavrul nostru din dulap”, avem dimensiunea profitabilităţii pe care o oferă împroşcarea cu noroi a simbolului cultural care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, rămîne Mihai Eminescu.

16 ianuarie 2010 la 06:01

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)