FACULTATILE PARTICULARE - UN BUSINESS PROFITABIL !

VÎNZĂTORII DE ILUZII

DIN ZIARUL"TRICOLORUL"
De Ruxandra Lungu

"Societăţile postcomuniste (nu le denumim "capitaliste", din multe motive), care, zilele acestea, se pretind autentic democratice, vînd iluzia egalităţii de şanse între membrii comunităţii. Nimic mai fals şi mai manipulator! În România, cel puţin, polarizarea socială s-a accentuat dramatic, iar accesul românilor la învăţămînt, sănătate, cultură a devenit, deja, restrictiv şi limitat.
Dacă Emil Boc sau Ion Cristoiu s-ar naşte acum, în aceste vremuri, probabil că peste 30 de ani i-am găsi tot la coada vacii, în vreun cătun uitat de lume, asta în cazul în care n-ar fi pierit prematur, precum bebeluşii de la Maternitatea Giuleşti. Şansa de a deveni ceea ce sînt dumnealor astăzi, în sistemul actual, ar fi fost compromisă definitiv, din start.
Democraţia, pluripartidismul, libertatea presei, libertatea de opinie, dreptul la grevă sînt idealurile contemporaneităţii. Sînt ele transpuse în practică sau sînt vorbe goale? Istoria va decide, cu siguranţă, dacă au fost doar droguri de risc înalt, necesare pentru a stăpîni şi manipula masele. Pînă una alta, pe plaiurile dîmboviţene, vînzătorii de iluzii s-au înmulţit şi şi-au diversificat oferta. Mizînd pe ignoranţa celor care nu înţeleg că o societate normală funcţionează pe principiul diviziunii sociale a muncii, profitorii debandadei postdecembriste i-au împiedicat, constant, pe cei capabili de a concepe pentru România un plan economic pe termen lung, o viziune care să apere Interesul Naţional secole de-a rîndul.
În mod malefic, degringolada s-a extins în sistemul de învăţămînt superior, căci cum altfel poţi lovi o naţiune decît viciindu-i şi răsturnîndu-i sistemul de valori?
Regimul anterior, cu toate păcatele lui, avea măcar decenţa să explice tuturor cetăţenilor răspicat: avem nevoie anul acesta de atîţia metalurgişti, atîţia agricultori, atîţia medici - şi lista ar putea continua pentru toate profesiile existente. Învăţămîntul superior era accesibil oricui dorea să-l urmeze (ca dovadă formele de seral şi fără frecvenţă), dar numărul studenţilor de la "zi", care aveau locul de muncă asigurat după absolvire era calculat cu grijă, în funcţie de nevoile reale ale societăţii de la momentul respectiv. A fi absolvent al unei facultăţi era, odinioară, motiv de mîndrie pentru orice tînăr. Era o confirmare a valorii sale, a faptului că societatea avea nevoie de el, omul potrivit la locul potrivit. Azi, facultăţile (mai ales cele particulare) s-au transformat in uzine de bani pentru iniţiatorii lor şi uzine de iluzii pentru studenţi. De aceea, absolvenţii universităţilor de astazi nu înţeleg de ce foaia de hîrtie numită "diplomă" nu le asigura şi un loc de muncă pe măsură. Inflaţia de absolvenţi a fost, iniţial, absorbită de multinaţionalele dornice să se impună în economia României, dar care, între timp, au reuşit să-şi selecteze şi să-şi pregătească personalul în raport cu nevoile lor, chiar dacă au produs haos pe piaţa muncii şi în economia reală. Intrarea României în UE şi exodul forţat al românilor peste hotare au văduvit economia de meseriile şi specializările direct productive, dar şi de multe minţi inteligente. În răstimp, uzinele de vise scot pe bandă rulantă posesori de diplome, de care, însă, nu are nimeni nevoie şi care pierd ani importanţi din viaţă hrănindu-se cu iluzii, în loc să caute să se specializeze în domenii cu adevărat necesare actualei etape în care se află economia naţională. Dar, are cineva interes să facă ordine în nebunia creată? Cine? Mulţi parlamentari, de azi şi de ieri, şi mulţi acoliţi ai puterii, tot de azi şi de ieri, au devenit, peste noapte, profesori universitari. Predau la cîte 5-6 universităţi deodată, în toate colţurile ţării (oare cum fac faţă?) şi încasează sume uriaşe de bani pe spinarea naivilor. Mult mai simplu şi mai corect faţă de viitorii studenţi ar fi fost ca vechiul sistem de învăţămînt de Stat să fie menţinut şi completat cu înfiinţarea unui număr de locuri cu plată, care să nu afecteze piaţa muncii. Iar, parte din sumele încasate să fie virate la bugetul de stat şi repartizate ministerului de resort. Acum este, oricum, prea tîrziu. Aşa-zisa reformă a învăţămîntului de care vorbim în aceste zile va crea şi mai multe probleme unui sistem şubred, clădit pe baze nerealiste, fără legătură cu nevoile societăţii româneşti. Cu efecte, neimaginat de grave, pe termen lung..."