DICTATURA SE INSTALEAZA CU PASI MARUNTI, DAR SIGURI

DIN ZIARUL "TRICOLORUL"

18 MARTIE 2011

DE RUXANDRA LUNGU

DICTATURA SE INSTALEAZA CU PASI MARUNTI, DAR SIGURI

“În Germania, au venit mai întâi să-i ridice pe comunişti şi nu am luat atitudine, pentru că nu eram comunist. Apoi au venit după evrei şi nu am luat atitudine, pentru că nu eram evreu. Apoi au venit dupa membrii de sindicat şi nu am luat atitudine, pentru că nu eram membru în niciun sindicat. Apoi au venit după catolici şi nu am luat atitudine, pentru că eram protestant. Apoi au venit după mine, dar, în acel moment, nu mai rămăsese nimeni care să ia atitudine pentru mine.”(Martin Niemoeller)

Dupa experientele sumbre produse in istoria recenta de nazism si stalinism, sitemele de tip dictatorial si-au schimbat infatisarea si metodele. In tari asa-zis civilizate, autodeclarate democratice, nu se mai poate actiona prin arestari in miez de noapte, munca silnica in lagare si canal sau exterminare in masa. Biciul, bata sau mitraliera au fost inlocuite de mijloace mult mai perfide, majoritatea de natura economica, cum ar fi somajul, nesiguranta zilei de maine, creditarea pe termen lung si altele. La care se adauga nenumarate iluzii, hranite de mass- media, cum ar fi alegerile libere, democratia, separatia puterilor in stat, presa libera, libertatea de asociere, libertatea de exprimare, dreptul la greva etc.

Ceea ce ramane, insa, specific tuturor formelor de dictatura, exprimat succint in dictonul “Divide et impera”, este modul de a actiona, de cele mai multe ori reusit, pentru invrajbirea claselor si categoriilor socio-profesionale unele impotriva altora, ingradirea treptata a drepturilor si libertatilor cetatenesti si a dreptului de a pretinde conducatorilor alesi crearea conditiilor pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru toti membrii societatii. Mai grava este situatia in care diverse forme de dictatura se instituie nu in urma unui razboi devastator, nu in urma unui cataclism socio-economic, nu in urma unei crize mondiale, ci pur, si simplu, in urma fraudei electorale. La care participa activ nu numai artizanii care actioneaza din umbra ci si milioane de complici tacuti si lipsiti de elementara reactie civica. In Romania, bunaoara, din 1996 incoace, fraudarea alegerilor a devenit regula si nu exceptie. Intelegem lumea in care traim, in care forte oculte, deghizate in grupari de interese si presiune transnationale, mai presus de vointa majoritatii popoarelor, isi fac jocurile in functie de propria lor agenda. Ceea ce pare imposibil de inteles este modul in care romanii au acceptat cu atata usurinta ca, dupa 1989, soarta sa le fie dictata si dirijata din afara granitelor, privind, ca aflati in transa, manipularea masiva a vointei electoratului si fraudarea de proportii a voturilor exprimate in alegeri. O incredibila lehamite a fost indusa in constiinta colectiva, altfel nu se explica faptul ca un guvern creditat cu procentul infim de 9 % incredere a populatiei conduce nestingherit si dupa bunul plac destinele celorlalti 91 % declarati “scarbiti”, “neincrezatori in politicieni” sau “convinsi ca tara merge intr-o directie gresita”. Conchidem, fara ocolisuri, parafrazand textul pastorului german Martin Niemoeller :

“In Romania, mai intai au taiat salariile bugetarilor si nu am luat atitudine pentru ca nu eram bugetar. Apoi au impozitat pensiile si nu am luat atitudine pentru ca nu eram pensionar. Apoi au restrans drepturile studentilor si nu am luat atitudine pentru ca nu eram student. Apoi au redus indemnizatia pentru mame si concediul de crestere a copiilor si nu am luat atitudine pentru ca nu aveam copil mic. Apoi au provocat falimentul a 268.000 de intreprinderi private mici si mijlocii si nu am luat atitudine pentru ca eu nu aveam firma. Apoi au evacuat abuziv un partid din sediul sau si nu am luat atitudine pentru ca nu votam cu acel partid. Apoi au inchis un ziar si nu am luat atitudine pentru ca oricum nu il citeam. Apoi au interzis o emisiune de televiziune si nu am luat atitudine pentru ca oricum nu o urmaream. Apoi au desfiintat spitale si scoli si nu am luat atitudine pentru ca nu eram bolnav si nici cu invatatura nu m-am omorat la vremea mea. Apoi au aservit politic justitia si nu am luat atutudine pentru ca nu aveam nici un proces pe rol. Apoi au marit varsta de pensionare pentru femei si barbati si nu am luat atitudine pentru ca eram inca destul de tanar. Apoi au inceput sa-mi asculte telefonul, sa-mi citeasca e-mail-ul si nu am luat atitudine pentru ca ma consideram cetatean cinstit fara nimic de ascuns. Apoi au schimbat Constitutia si legile care ma priveau in mod direct. Mi-au furat orice speranta de bunastare pentru mine si familia mea. Au distrus milioane de locuri de munca, industria, agricultura, comertul, transporturile si turismul tarii in care m-am nascut si am crescut. Au instrainat importante resurse naturale, vitale pentru existenta natiunii mele. Au pus in pericol securitatea alimentara si energetica a poporului meu. In final, au atentat la Siguranta Nationala a tarii mele.

Toate acestea pentru ca, de fapt, am lasat sa-mi fie furat, pe termen nedefinit, votul. Atunci, am vrut sa iau atitudine, dar nu mai aveam unde, cum si alaturi de cine sa protestez cu vreun folos. Era, deja, prea tarziu”.