TEME CU "PRIZA" LA PUBLIC!

DIN ZIARUL "TRICOLORUL"
Insultarea Parlamentului trebuie să ia sfîrşit!
De RUXANDRA LUNGU
"Deşi instalată într-o formă discutabilă, cîtă vreme fraudarea alegerilor este regulă şi nu excepţie, firava noastră democraţie a devenit ţinta unor atacuri fără precedent. Instituţia cea mai vizată este, nu întîmplător, şi cea mai democratică din România: Parlamentul. Imaginea acestuia a fost demonizată, printr-o politică a paşilor mărunţi, la care şi-a adus o contribuţie covîrşitoare şi mass-media, lăsată la cheremul cîtorva proprietari cu interese economice şi politice concrete. Identificat ca sursă a incompetenţei, lenei, huzurului şi a luxului deşănţat, Parlamentul a constituit subiect de campanie electorală preferat al acelora care urmăresc să îl reducă la o mînă de oameni uşor de controlat şi şantajat, cu un simplu rol decorativ. Din nepricepere sau din rea-credinţă, actuala lege a uninominalului nu asigură reprezentivitatea firească pentru toţi cetăţenii ţării.
Adoptată în grabă, servind interesele a trei partide care, între timp, s-au aflat la guvernare în toate combinaţiile posibile, făcînd praf ideologiile pe baza cărora s-au înfiinţat, legea electorală a permis pripăşirea în Parlament a unor personaje de factură profesională şi morală îndoielnică, îngăduind astfel ca atacurile împotriva instituţiei să continue cu şi mai multă virulenţă. Parlamentarii, prezentaţi de televiziuni în ipostaze comice, deseori jenante, au devenit, în ochii populaţiei, sursa tuturor relelor din această ţară deşi, printre ei, s-au găsit şi oameni de ispravă, competenţi, cinstiţi şi dornici să realizeze, în timpul mandatului lor, obiective clare care să servească celor ce i-au ales. Bineînţeles că aceste eforturi, concretizate în propuneri legislative, au fost respinse şi trecute sub tăcere numai pentru că erau iniţiative ale Partidului România Mare sau nu corespundeau intenţiilor guvernanţilor de a înstrăina resursele naturale ale ţării şi de a gestiona banul public după bunul plac. Propunerile senatorilor şi deputaţilor PRM pentru eradicarea sărăciei, pentru exploatarea resurselor naturale ale ţării în conformitate cu interesul naţional, pentru susţinerea familiilor tinere, pentru accesul nediscriminatoriu la îngrijiri medicale de bază, pentru construirea de cămine studenţeşti, creşe, grădiniţe şi locuinţe, pentru protecţia persoanelor vîrstnice şi multe altele, au fost ţinute la sertar de către "colegii" din PD-L, PSD, PNL, UDMR, ferite de opinia publică. Nu ne mîndrim cu actualul Parlament al ruşinii, din care forţele naţionale au fost îndepărtate prin fraudă. Pe de altă parte, în contextul politic şi economic actual, poate, pe termen lung, este mai bine ca imaginea PRM să nu fie asociată cu trocurile murdare şi jocurile de culise menite să desăvîrşească jaful naţional la care participă, într-o formă sau alta, şi puterea şi opoziţia. Aşa ne explicăm de ce imaginea Parlamentului, ca instituţie în sine, este confundată cu cei care o populează şi o poluează vremelnic. Iată, de ce a prins atît de bine la public ideea stupidă a Parlamentului unicameral, care contrazice tradiţia noastră istorică şi practica din cele mai moderne şi influente state din lume. Redusă la o cameră, docilă şi slugarnică, formată din "aleşi" uninominal de cîteva scări de bloc, instituţia Parlamentului îşi va pierde, curînd, rolul şi importanţa, lăsînd ţara la cheremul cîtorva familii avute, care urmează să-şi transmită puterea din generaţie în generaţie. Slăbindu-l şi ridiculizîndu-l ca fond şi componenţă, artizanii acestei acţiuni au trecut la pasul al doilea, decisiv, lovitura de graţie:"forma", clădirea în care funcţionează Parlamentul nu le este pe plac, şi anume Casa Poporului. Cred că şi numele, rămas ca atare în conştiinţa românilor, nu le prea convine, de fapt. Fără a intra în polemici cu indivizi care la începutul anilor '90 o doreau acoperită cu pămînt sau beton, această clădire, a doua în lume după Pentagon, a fost ridicată din munca noastră, a părinţilor şi a bunicilor noştri. A fost construită din materiale de provenienţă exclusiv românească, marmură, bazalt, cristal, lemn şi a fost dotată cu produse fabricate în România. Vrem sau nu, este un simbol al creativităţii şi al potenţialului Poporului Român. Neplăcut simbol pentru cei care au programat deznationalizarea românilor, descentralizarea statului, instaurarea dictaturii minoritarilor şi pentru cei care vor să ne facă să uităm, cu orice preţ, că România producea de la acul de cusut la avion şi avea un potenţial natural, material şi uman uriaş, înainte de '89, mai ales după plata datoriei externe. Potenţial irosit prin prostie şi trădare, pentru care nu este nimeni tras la răspundere nici în ziua de azi. Sperăm că ideea năstruşnică de a muta Parlamentul în clădirea care ar fi trebuit să devină Bibliotecă Naţională (cine mai are nevoie de cărţi?!) a fost aruncată în eter din scopuri pur mediatice. Altminteri, argumentele care ar sta la baza ei pot fi demontate în cîteva propoziţii. În primul rînd, se susţine că, anual, costurile de întreţinere a clădirii se ridică la 50 de milioane de euro. Pe de altă parte, există voci care arată că mutarea în sine va costa la fel de mult, mai ales că se pierd fondurile europene de 250 de milioane de euro alocate pentru a termina construcţia Bibliotecii Naţionale. Pe de altă parte, clădirea Parlamentului găzduieşte multe alte instutuţii ale statului de drept, care ar trebui mutate, cu alte costuri suplimentare. Întrucît majoritatea marilor averi din România s-au format prin fraudă, contracte cu statul şi alte inginerii economico-finaciare, de ce nu propune deputatul PD-L Silviu Prigoană ca, în fiecare an, cîte un milionar din Top 300 să susţină cheltuielile Casei Poporului (un mizilic, pentru ei) şi, după cîteva sute de ani, mai stăm de vorbă... Nici nu merită luate în seamă propunerile pentru "rentabilizarea" clădirii de 12 etaje şi 8 niveluri subterane, avînd rol strategic: tîrguri, expoziţii, cinematografe, mall-uri, lansări de CD. Unde anume? În Sala Unirii - un Hollywood Multiplex? În Sala A.I.Cuza - lansarea ultimului CD Guţă şi Prinţesa Ardealului? În Sala Nicolae Bălcescu - un cazinou? În Sala C.A Rosetti - un tîrg de haine de "fitze"? Şi în Sala Take Ionescu, nunţi, botezuri şi alte cumetrii? Dar de ce nu şi un bordel? În acest caz, ar trebui doar să-i schimbăm numele! Lăsînd gluma amară la o parte, dacă proiectul legii cu privire la relocarea Parlamentului nu va trece în plen, ghiciţi cine vor fi ţapii ispăşitori la care populaţia va fi îndrumată, prin fine manipulări, exersate deja, să arate cu degetul? Evident, parlamentarii "îmbuibaţi", care nu vor să renunţe la confort, privilegii şi megalomanie. Şi, uite cum ne-am întors de unde am plecat. Cei 471 de inşi sînt de vină pentru tot ce merge prost. Corupţii aflaţi cu miile la cîrma celorlalte instituţii ale statului, infractorii cunoscuţi, dar neanchetaţi şi nedovediţi din celelalte structuri ale Puterii, sînt curaţi ca lacrima. Cert este că dintre toate instituţiile Statului, Parlamentul este singurul ales în mod direct de către cetăţeni. Iar atacurile asupra lui nu sînt întîmplătoare. Se desfăşoară programatic, pas cu pas, sub ochii noştri."