NATIONALISTI, MERGETI LA VOT! ASTIA VA FURA PESTE TOT!

O televiziune de proasta factura si proasta strategie electorala elucubreaza pe ideea ca "vremea rea" dezavantajeaza "partidele mici". Vorbesc, de-aiurea, exact despre partidele care au un nucleu dur si care s-ar duce prin viscol si zloata la vot! Si, nicidecum, despre partidele care si-au cumparat alegatorii si dau  din colt  in colt pentru ca  respectivii, vanduti pe o sticla de ulei, nu mai au chef, cu tuiculita la capul patului, sa se duca la vot! Unii au si uitat cine i-a "omenit" si pentru cine ar trebui sa voteze!

Sergentul
 de Vasile Alecsandri
Pe drumul de  costise ce duce la Vaslui

Venea un om, cu jale zicind în gindul lui:

"Mai lunga-mi pare calea acum la-ntors acasa...

As vrea să zbor, si rana din pulpa nu mă lasa!"

Si bietul om, slab, palid, avind sumanul rupt

Si o camesa rupta bucati pe dedesupt,

Pasea tragind piciorul încet, dar pe-a lui fata

Zbura ca o lumina de glorie mareata,

Si-n ochii lui de vulturi adinci, vioi si mari

Trecea lucioase umbre de eroi legendari.

Opinca-i era sparta, căciula desfundata,

Dar fruntea lui de raze parea incoronata.

Calica-i era haina, dar straluceau pe ea

Si crucea "Sfintul Gheorghe" si a "Romaniei Stea".

Romanul venea singur pe drumul plin de soare,

Când iata ca aude fanfare sunatoare

Si vede nu departe în fata lui venind

Un corp de oaste mindra în aur stralucind.

Erau trei batalione de garda-mparateasca

Mergând voiios la Plevna cu dor s-o cucereasca.

In frunte-i colonelul semet, pe calu-i pag,

La bravii sai tovarasi privea ades cu drag,

Si inima în pieptu-i batea cu foc, desteapta,

Căci el visa, privindu-i, la lupta ce-i asteapta.

Deodat' el da cu ochii de sarbedul roman

Ce stase-n loc la umbra, sub un stejar batrân,

Si mult se minuneaza, si nici ca-i vine-a crede

Când crucea "Sfintul Gheorghe" pe sinul lui o vede.

S-opreste regimentul, iar bravul colonel

Se-nchina la drumetul, s-apropie de el.

Si-i zice cu blindeta: "De unde vii straine?"

"Vin tocmai de la Plevna." "Cum e acolo?" "Bine."

"Dar aste decoratii cum, cine ti le-au dat?"

"Chiar domnitorul nostru s-al vostru imparat."

"Dar pentru care fapte?" "Stiu eu?... Cica drept plata

Ca am luat eu steagul redutei... si pe data

Cu el, strapunsi de glonturi, ne-am prabusit în sant..."

"Dar ce rang ai voinice?" "Am rang... de dorobant!"

Atunci colonelul, dând mâna cu sergentul,

Se-ntoarce, da un ordin... Pe loc, tot regimentul

Se-nsira, poarta arma, saluta cu onor

Romanul care pleaca tragind a lui picior. "

DIMITRIE BOLINTINEANU:

Cei ce rabdă jugul
 ș-a trăi mai vor,


Merită să-l poarte
spre rusinea lor!"



















Nationalisti, treziti-va!